În mod cert, anul 2013 a marcat un moment decisiv şi în domeniul educaţiei. Noua metodologie de desfăşurare a examenului a răscolit profund un sistem care închidea ochii în faţa mediocrităţii. De aceea, aproape 9.000 de absolvenţi nu au susţinut examenele în 2013, iar rata promovabilităţii a fost de aproximativ 68 la sută. Cel mai slab rezultat obţinut vreodată în ţara noastră. Explicaţia este simplă, dar numai reprezentanţii Ministerului Educaţiei au avut curajul să o spună cu voce tare: candidaţii nu au mai avut posibilitatea să copieze la examen. A fost efectul celor 1.200 de camere video instalate în cele 100 de centre de bacalaureat şi alte două în care au fost verificate.

"Instalarea camerelor video în sălile de examene a fost justificată. Sistemul de asigurare a corectitudinii examenelor funcţionează, în ciuda tuturor tentativelor de fraudare care au avut loc. Nu ne îndoim că vor mai exista. Vă asigurăm că vor fi investigate şi făptuitorii pedepsiţi. În plus, candidaţii au fost puşi în situaţia de a semna o declaraţie pe proprie răspundere că nu vor utiliza în timpul examenului materiale şi mijloace informative interzise. De exemplu tabele, manuale, notiţe, calculatoare de buzunar, telefoane mobile şi staţii de emisie-recepţie. A fost luat la ţintă şi obiceiul de a strânge bani pentru pretinsul protocol dedicat supraveghetorilor şi comisiilor de corectare. Mai exact, asemenea acţiuni sunt acum echivalate cu acte de corupţie. Măsurile asiguratorii pentru un examen au creat panică în rândul liceenilor din ultimul an de studiu şi al absolvenţilor fără bacalaureat. Pentru lămuriri complete, autorităţile au organizat o zi a uşilor deschise în centrele de examen", a declarat viceministrul Educaţiei Igor Grosu.

"Cu camerele deja ne-am obişnuit, doar suntem în secolul XXI. Dacă ai ceva în cap - vei susţine examenul cu succes", a spus o elevă.

"Am venit să văd sala, ca să ştiu unde voi sta. Cred că nu e nimic îngrozitor. Trebuie doar să mă concentrez şi să scriu", a afirmat o altă elevă.

Alţii, care au înţeles că nu este de glumă cu noile condiţii de examen, au încercat să recupereze peste noapte anii în care nu prea au învăţat. Alţii au citit notiţele până înainte să treacă pragul centrului de examen. De un stres suplimentar au avut parte candidaţii care au susţinut testarea în centre raionale. Pentru ei a fost organizat transport cu autocarul şi escorta poliţiei. Înainte de a porni la drum, au primit instrucţiuni din partea profesorilor.

Apoi a venit şi momentul adevărului, adică al examenelor propriu-zise. Iar în lipsa şansei de a copia sau de a plăti pentru un plus de indulgenţă, candidaţii s-au plâns de dificultatea probelor. Mai ales că unii nici nu au înţeles exact subiectele.

"Testul a fost unul destul de complicat şi amplu. Am scris ce am ştiut, dar bineînţeles că nu am ştiut totul", a explicat un elev.

După fiecare dintre examenele de bacalaureat, Ministerul Educaţiei a avut grijă să dea publicităţii neregulile depistate. Inventarul lor este impresionant. Peste o mie de candidaţi au fost eliminaţi din sălile de examene pentru fraudă, iar 20 de preşedinţi ai centrelor de bacalaureat au fost sancţionaţi disciplinar.

"Au fost înregistrate cazuri concrete de fotografierea testului în timpul examenului, ceea ce confirmă faptul că testele au ajuns în exterior din centrele de bacalaureat", a precizat directorul Agenţiei de evaluare şi examinare din cadrul Ministerului Educaţiei, Anatol Topală.

Primele rezultate au fost aşteptate cu sufletul la gură de toată lumea. Când s-au afişat s-a văzut dimensiunea catastrofei. 42 la sută dintre cei care au dat examenul de maturitate l-au picat. Adevărul este că, în majoritatea lor, cei care nu au promovat bacalaureatul au picat la o singură disciplină. Pe de altă parte, cele mai bune rezultate au fost la istorie, chimie şi literatura rusă. În dimineaţa în care au fost afişate rezultatele, centrele de bacalaureat au fost luate cu asalt de sute de elevi veniţi să conteste notele.

"Am 3 la examenul de matematică, nu sunt deacord cu nota", a spus o persoană.

"La limba engleză mi-au scris că am zero puncte şi am nota 1. Profesorul a controlat şi am 89 de pucte de la profesor şi cineva mă rog a scris anulat. Am să merg la minister şi o să verific", a explicat o elevă.

Emoţiile şi nemulţumirile au ajuns şi în Parlament, unde tribuna electorală a fost ocupată de protestele deputaţilor comunişti. Aceştia au lansat acuzaţii, ocolind însă problema de fond, aceea a lipsei de cunoştinţe a liceenilor.

"Mâine, la prima oră, doamna ministru Sandu să vină în Parlament cu raportul despre ce se urmăreşte mai departe, ce urmează a face mai departe ministerul Educaţiei cu aceşti tineri, cu acei pedagogi", a declarat deputatul PCRM Alexandr Petkov.

"Noi cunoaştem că doamna Maia Sandu nu este specialist în domeniul învăţământului, este economist de profesie, de aceea o să solicităm ca în audierile de mâine să nu prezinte date relative, procentuale cum ne-a prezentat, pentru că copiii noştri nu sunt procente", a subliniat deputatul PL Valeriu Munteanu.

"La halul care s-a ajuns în sistemul de educaţie astăzi, fiţi absolut siguri că acţiunile pe care le întreprindre actuala guvernare pentru a redresa situaţia din sistemul educaţiei vor aduce şi rezultate foarte pozitive în viitorul apropiat", a adăugat preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu streleţ.

În loc să se aşeze la masa discuţiilor despre un proiect naţional de reformă a învăţământului, comuniştii au cerut înlocuirea ministrului Maia Sandu. Un demers sortit eşecului, ca atâtea altele. "Nu cred că am de ce să-mi dau demisia. Am promis de la început că noi vom organiza în acest an o sesiune de evaluare corectă. Aceşti copii au venit la şcoală la începutul anilor 2000. Toată lumea se face vinovată de faptul că ei au ajuns să aibă rezultate proaste", a explicat Sandu.

Rezultatele proaste au făcut, totuşi, obiectul a 30 de mii de contestaţii. Cele mai multe lucrări contestate au fost la limba română, matematică şi geografie. Un avantaj pentru elevi era că nota la reexaminare nu putea fi micşorată. În final, câteva mii de candidaţi nemulţumiţi de rezultate s-au ales cu note mai mari. După anunţarea rezultatelor contestaţiilor, rata de promovabilitate a ajuns la 59,65 la sută.

"Marea majoritate de note modificate a fost mărită cu 1 punct, iar 13 note au fost mărite cu 2 puncte. Circa 6.000 de candidaţi au doar o singură disciplină nepromovată şi doar 379 de candidaţi au restanţe la toate disciplinele", a subliniat minstrul Educaţiei.

Cei care au ratat examenul au avut posibilitatea să susţină încă o dată testele în sesiunea suplimentară. Nici de această dată nu a fost mai uşor:

"Puţin gramatica s-a uşurat, data trecută a fost mai complicat, acum mai puţin".

"Greu a fost. Trebuia de învăţat. S-a copiat".

Dincolo de orice comentarii sunt cifrele care vorbesc de la sine despre bacalaureatul anului 2013: 18.893 de candidaţi sau 68,17% au promovat toate examenele. Pentru comparaţie, ratele de promovare în anii 2011 şi 2012 au fost de 92,32%, respectiv 88,3%. Odată trasă linia, se cuvine să revenim la multitudinea de opinii despre acest bacalaureat care a developat adevărul despre cunoştinţele reale ale elevilor şi marile probleme din sistemul educaţional.

Tocami de aceea regulile vor fi şi mai stricte în 2014.  Astfel, absolvenţii ar putea fi verificaţi cu detectorul de metale şi în timpul probelor, nu doar înainte. Pentru a promova, candidaţii vor trebui să răspundă la 30 la sută dintre întrebări, faţă de 25 la sută în 2013. Dacă un candidat va fi prins că a copiat la un examen, îi vor fi anulate şi notele de la celelalte teste. Iar în cazuri extreme, Ministerul Educaţiei va putea face mai mult de atât.

"Noi având imaginnile video, având dovezile pe care le vom considera relevante vom apela în instanţă pentru a retrage diploma candidatului", a declarat viceministrul Educaţiei Igor Grosu.

Astfel, creşte frica de nivelul prea ridicat al exigenţelor faţă de puţinele cunoştinţe temeinice acumulate la şcoală. Aşa că liceenii continuă să conteste modificările operate în Regulamentul privind examenele de BAC.

"Va fi de două ori mai dificil să susţinem examenul într-o atmosferă atât de tensionată", a afirmat o elevă.

Între directorii de liceu există şi încredere în efectul pozitiv al acestor modificări. Pentru că, la urma urmei, este anormal să treacă de bacalaureat şi cei care au învăţat cu seriozitate, şi cei care abia ştiu să scrie.

"Acel candidat care intră în centrul de examinare cu cunoştinţe temeinice dobândite de-a lungul anilor nu are nevoie nici de telefon mobil, nu este stresat de camere, nu-l stresează numărul mare de mebri ai comisiilor", susţine directorul liceului "Spiru Haret" din capitală, Victor Ambroci.

Nu ştim cum vor reacţiona elevii în 2014 şi dacă au înţeles că trebuie să înveţe. Însă ştim că în 2013 au ieşit la proteste în stradă, convinşi că sunt victimele nevinovate ale Ministerului Educaţiei.

"Dorim să nu ni se scurteze vacanţele, suntem oameni, avem dreptul la odihnă, avem dreptul la vacanţe. Cât privesc camerele de luat vederi e stres şi în al doilea rând nu e ceva normal", a spus o elevă.

"Nu suntem contra camerelor de luat vederi, noi suntem pentru simplificarea programului de Bacalaureat. Programa este prea încărcată şi noi mergem la examene ca la un necunoscut", a adugat o altă elevă.

De fapt, bacalaureatul acoperă doar o parte dintre preocupările din 2013 ale Ministerului Educaţiei. Instituţia a elaborat o strategie care se referă la cheltuielile enorme pentru întreţinerea şcolilor cu puţini elevi, programa şcolară depăşită, dar şi salariile mizere aelor didactice. Lansat în septembrie în dezbatere publică, documentul propune o reformă pe o perioadă de şapte ani. O ţină principală este optimizarea şcolilor, în condiţiile în care oricum natalitatea este în descreştere. Dacă nu ar mai fi risipiţi în şcoli multe şi mărunte, banii ar putea susţine unităţi şcolare moderne. Pentru că orice schimbare se loveşte de bariera nemulţumirii, aşa s-a întâmplat în localitatea Sărata Mereşeni din raionul Hânceşti. Acum, însă, elevii se declară mulţumiţi de noua şcoală.

"La şcoala din localitatea noastră, un profesor preda câte cinci discipline. Aici avem mai mulţi profesori", a menţionat o elevă.

Profesorii care au fost integraţi într-o şcoală optimizată au avut surpriza să constate că, în noile condiţii, unii elevi au chiar rezultate mai bune la învăţătură. Dar ele nu apar peste noapte. Este nevoie întâi de înţelegerea avantajelor unei asemenea măsuri. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul şcolii din Ghelăuza, unde părinţii au protestat nemulţumiţi de decizia autorităţilor de a transfera copiii la şcoala din Recea.

"Drumul e greu la Recea, e stricat. Au fost cazuri de viol şi ne temem", a afirmat o persoană.

Dar, nicio şcoală, oricât de bine dotată ar fi, nu garantează pur şi simplu elevilor un proces educaţional de succes. Este nevoie şi de o programă şcolară mai flexibilă, care să încurajeze gândirea, nu memorarea mecanică. Pentru aceasta, din 2015 va funcţiona o agenţie care va pune accentul pe aspectul practic al învăţării, bazată pe instruirea digitală, comunicare, studierea limbilor română şi străine. De asemenea, elevii vor învăţa noţiuni de antreprenoriat.

Sunt programe îndrăzneţe, în pas cu timpurile pe care le trăim. Dar până acolo, mai sunt multe de făcut începând chiar de la condiţiile în care învaţă copiii. Un exemplu în acest sens este şi şcoala din satul Răciula, raionul Călăraşi.

"Avem nevoie de reparaţia podelei în şcoală, etajul întâi, etajul doi. La capitolul mobilier tot este învechit, de când şcoala s-a dat în primire. Hărţi lipsesc la geografiea", a precizat directorul adjunct al şcolii din Răciula, Parascovia Mocreac.

Şi, nu în ultimul rând, este nevoie de motivarea financiară a dascălilor, pentru a opri exodul dinspre Educaţie spre alte domenii de activitate. "Trebuie să creştem competivitatea salariilor. Trebuie să avem un sistem de salarizare şi motivare bazat pe performanţă. Trebuie să elaborăm un sistem eficient de promovare în carieră", a explicat maia sandu.

O altă noutate cu care a venit ministerul în 2013 a fost Noul Cod al Educaţiei. Un document cu multe măsuri menite să îmbunătăţească învăţământul din Moldova. "În primul rând vem acces insuficient la etapa preşcolară. Avem o uşoară scădere a ratei de înrolare la gimnaziu, participare redusă la învăţare pe tot parcursul vieţii, acces redus la studii de calitate în învăţământul vocaţional tehnic şi acces limitat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale. Performanţele scăzute la evaluarea internţională VISA 2009 şi performanţele de la bacalaureatul din vara acestui an", a declarat Sandu.

Proiectul mai prevede şi extinderea listei de discipline opţionale, până la 25 la sută în licee, 15 la sută în gimnazii şi 10 la sută în clasele primare. O altă temă este consolidarea autonomiei şcolilor. De fapt, este o încurajare pentru accesarea unor programe şi dezvoltarea unor surse de autofinanţare care să aducă bani în plus. O noutate este apariţia consiliilor de administraţie cu structură mixtă, formate din profesori şi părinţi. De asemenea, dispare obligativitatea studiilor pedagogice pentru directorii de şcoală. Acesta va fi numit pentru cinci ani şi doar pentru maximum două mandate consecutive.

O altă prevedere se referă la evaluarea anuală a profesorilor, un demers care să asigure prezenţa la catedră a personalului calificat. Cu o asemenea încărcătură de evenimente şi proiecte, anul 2013 are şansa de a rămâne unul al reformei în Educaţie. O reformă aflată însă abia la primii paşi.