Preşedintele american Joe Biden a anunţat, la Bruxelles, noi sancțiuni împotriva Rusiei şi ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina. Declaraţiile au fost făcute la sediul NATO din Bruxelles, după ce Biden s-a întâlnit cu alți lideri mondiali ai Alianţei, ai Consiliului European și ai G7, pentru a coordona răspunsurile la invazia Rusiei.
Potrivit presei internaţionale, unul din subiectele importante ale întrevederilor a fost ameninţarea cu un atac cu arme chimice în Ucraina.

"Anunţăm noi sancţiuni, coordonate cu UE, împotriva a 400 de indivizi şi entităţi. Peste 300 de membri ai Dumei, oligarhi şi companii de apărare ruseşti, care alimentează maşina de război rusă. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este acum. Putin obține exact opusul a ceea ce intenționa, după invazia sa în Ucraina", a declarat președintele SUA.

Preşedintele american a declarat presei că sancțiunile nu au rolul de descurajare, dar că sunt necesare, pentru "a creşte suferința agresorului". Joe Biden a refuzat să răspundă clar care ar fi atitudinea NATO și SUA dacă Rusia va folosi arme chimice. Totuşi, el a dat asigurări că va fi un răspuns clar, dar că decizia se va lua atunci. În plus, Biden a anunţat că SUA vor oferi Ucrainei două miliarde de dolari, pentru sisteme antiaeriene, antitanc și muniție, și un miliard pentru asistență umanitară. Americanii se declară gata şi pentru găzduirea refugiaţilor ucraineni.

"Mulţi dintre refugiaţii ucraineni vor dori să rămână în Europa, aproape de casa lor, dar vom primi 100 000 de ucraineni în SUA."

Drept reacţie la noile sancţiuni anunţate de preşedintele american Joe Biden, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că scopul Occidentului este să distrugă Rusia, inclusiv economic.

"Toate valorile despre care vorbea constant Occidentul, printre care libertatea de exprimare, economia de piaţă, dreptul la proprietate privată, prezumția de nevinovăţie, toate acestea acum nu mai au nicio valoare. Îndată ce Occidentul a decis să facă ceva faţă de Rusia, a renunţat uşor la aceste valori."

La rândul său, preşedintele Franţei a anunţat că la summit-ul G7 s-a discutat despre solidaritate în gestionarea milioanelor de refugiaţi din Ucraina. Emmanuel Macron a menţionat Republica Moldova, pentru a-i fi acordat ajutor.

"Trebuie să ne demonstrăm solidaritatea pentru celelalte ţări, care nu sunt membre ale alianţei NATO sau UE. Aici mă refer în special la Moldova, care ne-a determinat deja în ultimele zile să asigurăm o relocare a refugiaţilor în ţara noastră", a declarat Emmanuel Macron.

Iar prim-ministrul Marii Britanii a declarat că va trimite Ucrainei încă 6 000 de rachete, va oferi 25 de milioane de lire sterline forțelor armate ucrainene și va crește prezența trupelor britanice în Bulgaria. Boris Johnson a accentuat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea mai mult de la NATO.

"Toate ţările din Vest, membrii alianţei NATO, G7, simt incapacitatea de a putea face mai mult pentru Ucraina, având în vedere constrângerile pe care le înfruntăm. Nicio democrație occidentală nu se gândește în prezent să trimită trupe terestre în Ucraina."

La fel ca şi preşedintele SUA, premierul Marii Britanii a refuzat să răspundă dacă NATO va interveni militar în Ucraina dacă Rusia va folosi arme chimice, spunând doar că vor fi consecințe grave. Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre urmări extrem de grave, dar nu a oferit detalii. Ameninţarea unui atac cu arme chimice în Ucraina a fost cea mai importantă temă de pe agenda summit-ului NATO. Cei 30 de lideri ai alianţei se tem că Moscova ar putea fabrica un pretext, pentru a le folosi în Ucraina. La Washington a fost creat şi un grup de lucru, care caută soluţii în cazul în care Rusia ar folosi arme chimice, biologice şi nucleare.