Cel mai important oraş al ţării îmbracă astăzi straie de sărbătoare. Hramul, care marchează 578 de ani de la prima atestare documentară a urbei, este unul dintre cele mai aşteptate evenimente din Capitală.

În această zi, autorităţile şi oamenii de rând îşi exprimă o dată în plus speranţa că oraşul va deveni mai curat, mai prosper şi cu adevărat european. În pofida tuturor problemelor, Chişinăul rămâne un oraş drag sufletului moldovenilor, care uneşte destine, împlineşte vise şi reprezintă mândria şi cartea de vizită a Moldovei.

La mulţi ani, Chişinău! La mulţi ani, locuitori ai Capitalei!

Publika.md menţionează că acum 578 de ani, oraşul era o mică aşezare formată din gospodării ţărăneşti, care s-a transformat apoi în târg. Importanţa localităţii a crescut treptat, iar la începutul secolului al nouăsprezecelea a devenit centrul administrativ al guberniei Basarabia. Astăzi este capitala Republicii Moldova şi are peste 700 de mii de locuitori.

Prima atestare documentară a Chişinăului datează din 1436. Pe atunci era moşie boierească pe malurile râului Bâc. Istoricii presupun că, iniţial, aşezarea abia dacă număra 5-10 gospodării ţărăneşti. În 1641, domnitorul Vasile Lupu trece moşia în proprietatea Mănăstirii Sfânta Vineri, din Iaşi. În următoarele două secole aici se stabilesc cu traiul meşteşugari şi negustori. Aşa devine Chişinăul un mic târg, a cărui dezvoltare accelerată începe din 1812, când devine capitală de gubernie. Datorită arhitectului Alexandru Bernardazzi, Chişinăul capătă aspect de oraş.

Apoi a urmat unirea cu România. După 1918, în Chişinău sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze întreprinderi industriale. Sub regimul sovietic, arhitectul Alexei Şciusev reconstruieşte oraşul, îmbinând stilul comunist cu cel tradiţional rusesc. Chişinăul creşte şi ajunge un important centru administrativ, economic şi cultural.