Cercetătorii de la Universitatea din Boston au descoperit că, în ciuda faptului că au trecut printr-un proces îndelungat de educaţie ştiinţifică, chiar şi fizicienii, chimiştii sau geologii nu pot evita crezul că fenomenele naturale există cu un scop, scrie descoperă.ro.

Studiul efectuat de cercetătoarea Deborah Kelemen, a arătat că în momentele când oamenii de ştiinţă trebuie să gândească sub presiune, având la dispoziţie o perioadă limitată de timp, iese la iveală tendinţa umană de a atribui naturii un scop. 

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au prezentat unor oameni de ştiinţă un set de afirmaţii, precum "copacii produc oxigen pentru ca animalele să poată respira" sau "Pământul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete''. Un grup de cercetători era nevoit să judece aceste afirmaţii într-un timp rapid, pe când specialiştii din grupul de control aveau timp nelimitat la dispoziţie.  

Rezultatele au arătat că oamenii de ştiinţă care erau nevoiţi să răspundă sub presiunea timpului, prezentau un grad mult mai mare de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, ce explicau fenomenele naturale în funcţie de scop, decât colegii lor care aveau timp nelimitat la dispoziţie şi care respingeau explicaţiile telelologice. 

 "Chiar dacă educaţia ştiinţifică avansată reduce nivelul de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, teleologice, ea nu poate elimina această tendinţă umană, înrădăcinată încă din primii ani, de a căuta un scop în natură. Se pare că minţile umane sunt în mod natural mai înclinate spre religie decât spre ştiinţă”, a spus cercetătoarea Deborah Kelemen.