Este de masura unei coli de hârtie A4 şi este oficial cea mai mare bancnotă din lume – bancnotă de 100.000 de peso. Aceasta a fost creeată de Guvernul din Filipine în 1998. Motivul a fost celebrarea unui secol de independenţă de sub conducerea Spaniei. Bancnota a fost oferită doar colecţionarilor care au putut să o cumpere, în ediţie limitată, la un preţ de 180.000 de peso, adică 3.700 de dolari.

 Una într-un milion

Cea mai mare bancnotă produsă de Banca Angliei a fost cea de 1.000.000 de lire, fabricată în 1948 ca o masură temporară în reconstrucţia post-razboi a Planului Marshall (planul de reconstructie europeana). Bancnota a fost anulată după doar câteva luni de folosire, ceea ce a însemnat că prea puţine au ajus în mâinile oamenilor. Dar acest lucru nu le face lipsite de valoare pe cele care încă mai există – la o licitaţie în 2008, o astfel de bancnotă a fost cumpărată cu 120.000 de dolari.

Primul bancomat din lume

Este probabil cea mai bună idee care i-a venit unui om în timp ce se alfa la baie. În timp ce stătea în cada de baie, inventatorul John Shepherd-Barron a conceput primul bancomat automat din lume. Acesta şi-a vândut ideea către banca engleză Barclays, iar ei au acceptat. Primul model a fost construit la Londra în 1967. Aparatul folosea coduri PIN, dar era dependent de cecuri de hârtie.

 Originea semnului de dolar

Nimeni nu ştie de unde vine semnul dolarului, dar biroul de imprimări din SUA are o vagă idee. Agenţia guvernamentală responsabilă de designul şi printarea bancnotelor spune că designul, folosit iniţial pentru a distinge banii spanioli şi mexicani "P S ," a ajuns să fie scris ca un S peste un P. Simbolul era utilizat des, chiar înainte de 1875, când a fost produs primul dolar de hârtie.

Nu îi poti lua cu tine

Toate bancnotele se uzează în timp. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât mai repede. O bancnotă de un dolar ţine aproximativ 21 de luni, în timp ce o bancnotă de 100 de dolari poate ţine şi câţiva ani. În tot acel timp, din cauza inflaţiei, valoare sa va scădea – scuză perfectă să îi cheltui repede.

Poliţia banilor contrafăcuţi

După Razboiul Civil, banii contrafăcuti au devenit o adevărată problemă în SUA – mai mult de o treime din toţi banii erau falşi. În 1865 o diviziune specială a trezoreriei a fost creeată pentru a depista toţi aceşti bani falşi. Această agenţie există şi astăzi şi se numeşte serviciul secret al Statelor Unite.

Totul se învarte în jurul Elisabetelor

Din Australia şi până în Republica Trinidad și Tobago, portretul reginei Elisabeta a II-a a existat pe bancnotele a peste 33 de ţări.

Banii murdari

În principiu, toţi banii ar trebui spălaţi – sunt cu adevarat murdari. Studiile arată că o mare parte a bancnotelor americane sunt contaminate cu cocaină. Traficanţii de droguri îşi folosesc mâinile pline de praf de cocaină pentru a mişca banii şi mulţi utilizatori îşi rulează bancnotele pentru a trage pe nas – astfel, aceste bancnote ajung în bancomate, în magazine şi peste tot. Ce se mai găseşte pe bancnote este: materii fecale, stafilococi şi viruşi. Potrivit studiilor, o bancnotă poate avea mai multe bacterii decât o sută de toalete.

Naţia inflaţiei

Pentru a se lupta cu inflaţia care atinsese nivelul extraordinar de 231 milioane% şi a crescut preţul la pâine până la 300 de miliarde de dolari (dolari zimbabueni) – noul Guvern din Zimbabwe a creeat bancnota de 1 trilion de dolari. La câteva săptămâni mai târziu, însă, liderii naţiunii au decis să retragă moneda extrem de devalorizată şi să le dea voie oamenilor să facă tranzacţii în alte monede.

Primii bani de hartie

Banii de hârtie au fost folosiţi prima dată de chinezi, care au început să poarte bancnote de hârtie încă din anul 618. – acestea erau mai mult sub formă de acte de proprietate sau credit. Asta se întâmplă cu 500 de ani înainte ca banul de hârtie să ajungă în Europa, în secolul 17.