Credeai că îţi cunoşti propriul corp? Ei bine, află că organismul tău este mult mai misterios decât ai fi crezut, atât din punct de vedere al mecanismelor cerebrale, cât şi al proceselor chimice. Citeşte 10 lucruri pe care nu le ştiai despre tine.

Pielea are patru culori

Primii pigmenţi sunt cei crem-alb. La suprafaţa epidermei, vasele sanguine capilare dau pielii o uşoară nuanţă de roz. Apoi, mai în profunzime apar pigmenţii galbeni. De asemenea, culoarea epidermei este influenţată şi de diverse tonuri de culoare neagră, create prin secreţia de melanină, apărută la rându-i ca un răspuns al organismului faţă de razele ultraviolete emise de Soare. Aceste patru tipuri de pigmenţi sunt prezente la toate rasele umane, dar în proporţii diferite.

Stomacul uman secretă acid coroziv

Există un lichid foarte periculos pe care nici cel mai riguros control la aeroport nu ţi-l poate confisca: acesta se găseşte în stomacul tău. Celulele stomacului uman secretă acid clorhidric, un compus coroziv folosit pentru tratarea metalelor în industrie. Acesta poate să ruginească oţelul, dar mucoasa care acoperă stomacul păstrează lichidul otrăvitor în sistemul digestiv, acesta ajutând la digestia alimentelor.

Poziţia corpului afectează memoria

Nu-ţi mai aminteşti ziua de naştere? Încearcă să te aşezi în genunchi, poate ai mai multe şanse de reuşită. Amintirile sunt o parte din simţurile tale. Un miros sau un sunet pot evoca episoade din copilărie sau din adolescenţă. Conexiunile pot fi evidente sau misterioase. Potrivit cercetătorilor, episoadele din trecut îţi revin mai repede în memorie cu cât poziţia corpului este asemănătoare cu aceea pe care o aveai în timpul unui eveniment anume.

Oasele pot fi rupte de hormoni

Oasele conţin atât fosfor cât şi calciu, ultimul fiind cel mai necesar când vine vorba de muşchi şi nervi. Dacă elementele de calciu sunt în scădere sau lipsesc, anumiţi hormoni vor provoca ruperea oaselor pentru a produce creşterea nivelului de calciu din corp până când concentraţia extracelulară revine la normal.

Mii de ovule rămân nefolosite

O adolescentă obişnuită are aproximativ 34.000 de foliculi nedezvoltaţi (săculeţi care au în centru un ovul nedezvoltat), iar în cazul unei femei trecute de 40-50 de ani, ovarele vor produce din ce în ce mai puţin estrogen. Pentru că se vor dezvolta insuficient, foliculii nu vor mai elibera ovule la fel de uşor ca înainte şi se vor deteriora. Astfel, mii de ovule rămân neutilizate de către ovare.

Pubertatea remodelează structura creierului

De ce este adolescenţa atât de problematică? La băieţi, testosteronul influenţează dezvoltarea neuronilor, dar are şi efecte asupra comportamentului. Astfel, pe măsură ce cortexul frontal se maturizează, sunt de aşteptat fenomene precum instabilitate emotivă, apatie, lipsă de fermitate în luarea deciziilor.

Şi râsul e contagios

Fenomenul căscatului contagios a fost studiat ani întregi de nenumăraţi cercetători, fără ca aceştia să-l poata explica. Când cineva cască, automat o face şi cel care priveşte persoana respectivă. Studii recente au demonstrat însă şi că râsul se ia. Se pot înregistra totuşi unele diferenţe. Astfel, râsul contagios este un caz particular, care deseori serveşte drept liant social. Auzind o persoană care râde, regiunea creierului responsabilă de mişcările faciale este stimulată într-un mod pe care noi oamenii nu îl conştientizăm.

Creierul mare... duce la apariţia măselelor de minte

Uneori, trăsăturile corporale inutile sunt păstrate de organism din simplul motiv că acestea nu-i dăunează cu nimic. Cu toate acestea, măselele de minte nu au fost întotdeauna doar o sursă de venituri pentru dentişti. În trecutul îndepărtat al speciei noastre, măselele de minte aveau rolul unui al treilea set de molari, folosit la mestecarea cărnii crude. Odată cu creşterea capacităţii craniene şi a creierului, structura mandibulei umane a fost supusă schimbării evolutive. Din această cauză, cavitatea bucală este " aglomerată" cu această pereche suplimentară de măsele.

Temperatura exterioară influenţează starea membranelor nazale

Majoritatea celulelor din corpul uman conţin organite denumite cili, care au un rol major în digestie sau auz. În interiorul nasului, aceşti cili ajută procesul de tranzit al mucusului din cavitatea nazală. Vremea rece încetineşte acest proces de drenare, ceea ce duce la scurgerea exterioară a mucusului din nas.

Mâncăm de fapt în numele creierului

Cu toate că are o greutate egală cu doar 4-5 % din greutatea întregului corp, creierul necesită 20 -25% din oxigenul şi caloriile necesare organismului. Pentru a-l păstra în funcţiune, un număr de trei artere majore cerebrale pompează în mod constant oxigen din sânge spre creier. Blocarea uneia dintre aceste artere, cauzată de traume fizice sau alimentaţie necorespunzătoare, dă naştere anevrismului cerebral.

Sursa: ProTV.ro