(UPDATE 22.52) Chivriga: În RM nu am avut istorie de succes.

(UPDATE 22.48) Braghiş: Vedeam cum o persoană scumpeşte preţurile. Vine toamna, se schimbă preţurile pentru că agricultorii vor trebui să prelucreze pământul.   

(UPDATE 22.47) Afanasiev: Banca naţională este liberă să coboare rata de refinanţare atât cât este necesar economiei. Este nevoie de o bancă de stat de investiţii. Este o înţelegere corporativă. 

(UPDATE 22.45) Slusari: Este important ca agricultorii să nu primească sub formă de seminţe, dar sub formă de bani. Este important să fie majorat fondul de subvenţionare. Băncile sunt stat în stat la noi. 

(UPDATE 22.41) Chivriga: Ajutoarele trebuiau pregătite şi deja trebuiau acordate. Campania de pregătire a demarat. Anul 2012 este unul de cotitură. Satele devin pustii. Statul trebuie să intervină. 

(UPDATE 22.39) Bumacov: Mulţi agricultori nu pot să întoarcă creditele. Germanii sunt practici în domeniu şi am discutat la întâlnire cu oamenii de afaceri germani cum trebuie să pregătim specialişti în domeniul afacerilor. Ministerul are o viziune pe termen scurt.  

(UPDATE 22.36) Afanasiev: Trebuie să conştientizezi că ştiinţa prin inovaţie este locomotiva economiei, mai apoi banii şi forţa de muncă. Ştiinţa trebuie să aibă impact şi să fie implementată. Va trebui să avem capacităţi de absorbţie, nu ca în România care absoarbe 3-4 la sută din banii oferiţi de UE. Trebuiesc create structuri cu oameni tineri asistaţi de experţi să creeze nuclee pentru a scrie proiecte. 

(UPDATE 22.23) Braghiş: Viziuni au fost, sunt şi vor mai fi. Chiar dacă vor exista aceste viziuni, concepţii, pe cât sunt ele de durabile?

(UPDATE 22.30) Bumacov: Mă doare foarte mult când se spune că nu avem viziune. Uitaţi-vă câte s-au făcut. S-a liberalizat piaţa. Toate acţiunile sunt de modernizare, dar problema nu se poate rezolva peste noapte. Statul are posbiliate limitată de a ajuta sectorul agrar. Sistemul antigrindină se măresc fondurile şi aproape jumătate din teritoriul ţării este asigurat antigrindină. Sunt necesare 80 de milioane de euro pentru a termina acest lucru. Nu avem răbdăre pentru a duce la bun sfârşit. Am vrut pâine ieftină şi cârnaţ de doi lei. 

(UPDATE 22.23) Chivriga: Vrei să primeşti subvenţii, asigură animalele. 

(UPDATE 22.20) Slusari: În condiţia în care5-6% se asigură, situaţia este penibilă. Când se vede că va veni seceta, companiile de asigurare refuză şi invers. Trebuie să introducem asigurarea obligatorie, iar statul trebuie să vină cu vreo 400 de milioane de lei. Statul ştie că lumea nu recurge la aceste mijloace inclusiv prin constrângere.

(UPDATE 22.18) Bumacov: Agricultura fără asigurări se poate pomeni în situaţii complicate.

(UPDATE 22.14) Braghiş: Ştiinţa este un lucru aparte. Doar cu ştiinţa nu vom rezolva toate întrebările. Noi, Moldova putem să fim competitivi cu producţie agricolă nesubvenţionată. Republica Moldova are unde ridica aceste subvenţionări. Dar sunt eficiente, ne vor ajuta? Avem un lucru periculos care este grindina, deşi există posibilităţi reale de a apăra agricultura. 

(UPDATE 22.12) Afanasiev: Lumea face aluzie la lipsa noastră de finanţe. Ţăranul nu crede până nu vede. Vina colosală este a ştiinţei care trebuia să facă până în prezent câte o gospodărie demonstraţională unde să aplice tehnologiile ca fermierii să le vadă, să le pipăie. Riscul este să apară mai mulţi vătămători dacă se lasă resturi organice, iar ştiinţa trebuie să afle proporţia optimă.

(UPDATE 22.09) Bumacov: Această tehnică este mai scumpă ca tehnica convenţională. Savanţii s-au opus, cei care au primit salarii ca să descopere această tehnologie. Diferenţa între temperatura solului acoperita, este cu 30 % mai joasă decât a cernoziomului descoperit. Accesul la apă este unul dintre cele mai constrânse în Moldova.

(UPDATE 22.07) Slusari: NU este o descoperire a Americii ce a spus Afanasii. Credeţi că agricultorii nu vor să aplice? Ei ştiu că trebuie să cumpere siteme de irigaţi, dar problema constă în mijloacele financiare. Mergem pe aceeaşi cale pentu subvenţionare, dar sărăcia noastră influenţează negativ asupra proceselor. Fără fondurile europeen ENPARD nu vom face un salt calitativ în acest domeniu.

(UPDATE 22.02) Afanasiev: Avem un proces de încălzire globală. Iarna era iarnă, iar vara era vară. Anii secetoşi sunt de două ori mai frecvenţi. Omenirea formează viziuni despre combaterea acestui proces. Stabilitatea economică depinde de solurile fertile protejate împotriva eroziunii şi excesulu de evaporare. Soluţia este că trebuie să ne învăţăm a combate aceste fenomene. Americanii, canadieni, dar şi europenii au introdu prelucrarea minimală a solului care prmite să se păstreze umezeala în sol. Resturile, paele se prăştie pe sol pentru a împiedica eroziunea şi împiedicare apei să se evaporeze. Evitarea supraîncălzirii solului. Folosind aceste procedee ecologice, învăţând de la natură. Aproape în aeleaşi condiţii se obţin roade mai mari cala noi. Altă strategie este obţinerea hibrizilor rezistenţi la secetă. 

(UPDATE 22.00) Chivriga: Toate sectoarele economiei vor avea de suferit, nu doar agricultura. Previziunile sunt foarte bune pentru că deschid ochii oamenilor simpli, dau unele repere specialiştilor. Nişte cifre eronate pot crea probleme mai mari: panica, iar asta bate în primul rând în buzunarele oamnilor săraci. Această situaţie este ca între Scila si Caribda, unde Scila este natura, iar Caribda este ministerul.

(UPDATE 21.53) Afanasiev: Este o mentalitate de cerşetor. Trebuie să creăm stategii pe viitor, să nu constatăm problema, dar să căutăm soluţii. 

(UPDATE 21.53) Braghiş: Donatorii externi cunosc uneori mai bine situaţia din domeniu. Ambasadele de la Chişinău activează nu mai rău decât unele ministere. 

(UPDATE 21.47) Bumacov: Criza s-a agravat în domeniu. Am făcut reevaluări. Nimeni nu doreşte să ne spună că ne dau acum, dar şi la nul ajutor. Avem strategii de implementare a proeictelor de irigare. Astăzi 40% din tehnica din Moldova este înnoită cu tehnica din Japonia. Când apelăm la susţinerea internaţională avem nevoie ca şi calculele să fie făcute la nivel internaţional.

(UPDATE 21.45) Braghiş: 18% din PIB este o cifră rea. Ministerul Agriculturii trebuie să ţină cont de programele investiţionale legate de diminuarea efectelor condiţiilor climaterice. Constatăm că aceste credite sunt puţin eficiente. Ministerul Agriculturii trebuie să tindă spre ceva nou. Nu aş vrea să comparăm cu media anuală , dar măcar cu cea din zonă. 

(UPDATE 21.42) Chivriga: Este una dintre cele mai grave situaţii din 2000 încoace. Situaţia este mult mai gravă. Este prematur să venim cu date concrete. Opiniile oficialilor se schimbau foarte rapid. Avem o problemă mare legată de calitatea specialiştilor din domeniu care nu trebuie să aştepte ajutor de peste hotare. Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri. Trebuie să ne pregătim minuţios de anul 2013. 

(UPDATE 21.40) Slusari: Este mai gravă ca seceta din 2007 dar şi situaţia pentru anul viitor este dificilă. Majoritatea producătorilor mizează pe sprijinul Guvernului. 

(UPDATE 21.36) Afanasiev: Colegii de la institut greşesc. Am propriile calcule. Colegii trebue să fie foarte atenţi pentru că afectează interesele ţării, ei pot diminua ajutoarele externe. Trebuie să dăm o cifră obiectivă. Noi o să avem recesiune din cauza secetei, nu din cauza guvernanţilor. Recesiune înseamnă şi contractarea bugetului. 

(UPDATE 21.31) Bumacov: Ministerul a lucrat cu experţi internaţionali, Am făcut calcule preliminare. Calculele nu trebuiesc făcute faţă de anul trecut, care a fost unul bun. Calculul trebuie făcut cu medeia multi  anulală. O treime din cereale am pierdut, îndeosebu porumbul. Solurile noastre negre, sub soarele arzător a dus la 75 de grade la sol. Au fiert rădăcinile. Jumătate din floarea soarelui, jumătate din sfecla de zahăr. Am făcut analiza pe raioane pentru a şti cine tebuie să beneficieze de ajutor. n sudul ţării s-au uscat păşunile şi o problemă este că se sacrifică animalele în lipsă de furaje. Situaţia este dificilă. 

(21.30) Seceta din acest an loveşte dur în toate statele lumii. Producţia agricolă va fi mai mică, iar preţurile pentru produsele alimentare vor creşte. Situaţia este şi mai dificilă pentru Republica Moldova.

Arşiţa a adus pierderi de miliarde de lei, agricultorii sunt disperaţi şi nu ştiu ce vor face, iar Guvernul trebuie să găsească de urgenţă soluţii pentru a nu compromite şi anul agricol 2013.

Despre secetă şi preţuri vorbim cu expertul economic Viorel Chivriga, fostul premier Dumitru Braghiş, ministrul Agriculturii Vasile Bumacov, preşedintele Uniagroprotect Alexandru Slusari şi Veaceslav Afanasiev, fost viceministru al Economiei.