Zona verde a municipiului Chişinău este formată din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă în jur de 3500 hectare.

Cel mai vechi spaţiu verde din Moldova este Grădina Publică "Ştefan cel Mare". Acesta a fost amenajat în 1818, pe o suprafaţă de 7 hectare. Punctele de atracţie ale grădinii sânt cele patru havuzuri. Până azi, s-au mai păstrat doar câţiva copaci, care au o vârstă de peste 170 ani.

O altă atracţie a Capitalei este Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A fost fondată în 1950, având ca sarcină cercetarea, aclimatizarea şi răspândirea diverselor specii de plante. Iniţial, grădina era amplasată în vestul oraşului şi avea o suprafaţă de 83 de hectare. Acum, spaţiul aparţine Grădinii Dendrologice, iar Grădina Botanică este amplasată în zona Porţilor Oraşului.

Printre cele mai mari spaţii verzi din Chişinău se numără şi parcul "La izvor", cu o suprafaţă de 163 de hectare.

Cel mai nou este parcul Râşcani, a apărut în 1970, şi separă două sectoare - Râşcani şi Ciocana.

În centrul Capitalei, pe teritoriul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală se află cea mai mică şi cea mai veche grădină botanică din Moldova. Ea a fost fondată la începutul secolului 20 şi are o întindere de 7.500 de metri pătraţi.

Gunoiul este cea mai gravă problemă cu care se confruntă reprezentanţii Asociaţiei Spaţiilor Verzi, este gunoiului în parcuri. Evacuarea acestuia este dificilă din lipsă de tehnică specializată şi muncitori suficienţi. Asociaţiei are doar 350 de muncitori din totalul celor 3000 necesari să acopere toate lucrările de pe suprafaţa spaţiilor verzi.