Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, nu exclude faptul că, în sesiunea de toamnă-iarnă, Legislativul ar putea să discute modificările mai multor articole din Constituţie. Cu toate acestea, speakerul dă asigurări că deputaţii democraţi nu vor vota pentru modificarea articolului 13 din Legea Supremă, potrivit căruia limba de stat este limba moldovenească.

"Noi nu suntem de acord cu modificarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română. M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească. Discuţia a pornit de la faptul că trebuie să modificăm acele articole care nu sunt funcţionale. Din punctul meu de vedere, articolul 13 nu are nimic cu funcţionarea instituţiilor statale", a menţionat Lupu.

Preşedintele Legislativului consideră că modificarea articolului 13 nu este o necesitate imperioasă, ci vine ca un instrument politic: "Noi trebuie să oferim dreptul la autoidentificare etnică. Noi trebuie să constituim şi să dezvoltăm o naţiune civică, astfel încât fiecare cetăţean al Republicii Moldova să se identifice aşa cum doreşte, aşa cum consideră necesar".

În acest sens, democratul aminteşte de reacţia oamenilor la marşurile unioniste, organizate recent la Bălţi şi Chişinău. "Oamenii nu mai vor să modificăm denumirea limbii. Să ne amintim de marşurile unioniste, vedeţi ce se întâmplă în societate? Ştim că majoritatea covârşitoare a societăţii nu acceptă această idee, ei spun că trebuie să interzicem aceste marşuri. Pentru majoritatea oamenilor se creează un mare deranj. Ei încep să creadă că pe agenda politică există asemenea subiecte, precum lichidarea Republicii Moldova şi unificarea cu statul vecin", a punctat Marian Lupu.

Publika.md aminteşte că, anterior, preşedintele Parlamentului a declarat că din punct de vedere științific, vorbeşte limba română, iar din punct de vedere politic - limba moldovenească.