Demilitarizarea Procuraturii şi numirea procurorului general printr-o dispoziţie prezidenţială sunt doar câteva prevederi ale noului concept privind reforma acestei instituţii. Subiectul va fi discutat, astăzi, de către Procuratura Generală şi Consiliul Naţional pentru Participare.

Printre prevederile noului concept privind reforma Procuraturii Republicii Moldova sunt acordarea statutului de magistrat procurorilor, demilitarizarea instituţiilor procuraturii şi modificarea atribuţiilor procurorului general.

De asemenea, în document se face referire la consolidarea independenţei procurorului şi limitarea exercitării atribuţilor de supraveghere generală.  Alte aspecte ţin de substituirea "uniformei" cu "roba", excluderea gradelor militare speciale, dar şi anularea dreptului procurorului la port-armă.

O altă reglementare se referă la răspunderea personală a procurorului pentru deciziile pe care le emite. Totodată, noua reformă a instituţiei prevede ca eliberarea procurorilor să aparţină Consiliului Superior.

Recent, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că reforma Procuraturii este una dintre priorităţile de bază ale formaţiunii pe care o conduce. Totodată, Ghimpu a dat asigurări că reforma Procuraturii va începe în această toamnă.

Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Instituţia conduce şi exercită urmărirea penală şi reprezintă învinuirea în instanţele de judecată.

Procurorul general este numit de Legislativ la propunerea preşedintelui Parlamentului, pentru un mandat de cinci ani. Legea cu privire la Procuratură exclude posibilitatea de subordonare Parlamentului sau Guvernului. Activitatea Procuraturii este finanţată din bani publici, iar bugetul instituţiei este aprobat de Parlament.