Republica Moldova are nevoie de o strategie de consolidare a unei naţiuni civice. Un studiu care include recomandările experţilor pentru factorii de decizie, ce urmează să elaboreze documentul, a fost prezentat astăzi de către Institutul de Politici Publice.

Autorii studiului constată că nu doar minorităţile etnice nu se pot integra eficient în societate, ci şi moldovenii, care sunt divizaţi în adepţi ai moldovenismului şi românismului.

"S-a simţit necesitatea de a veni cu acest studiu şi de a veni cu acele propuneri, pentru edificarea naţiunii civice în Moldova, în scopul de a depăşi criza identitară. Mai mult, în ţara noastră nu există o viziune clară şi niciun consens politic privind identitatea naţională. Antagonismul identitar este pe larg utilizat în discursul politic, cel mai des folosindu-se în scopuri electorale şi pentru obţinerea aşa numitor dividende politice. Când vorbim despre o naţiune civică, vorbim în primul rând despre un set de principii, un set de valori, care nu ţin de identificarea etnică nemijlocită a persoanei", a precizat cercetătorul Institutului de Politici Publice, Andrei Iovu.

Unele dificultăţi lingvistice s-au iscat şi în cadrul prezentării studiului.

"Aici sunt oameni care nu înţeleg limba moldovenească. Aş vrea să se vorbească un pic şi în rusă, ca să înţelegem. Deoarece nu posedaţi găgăuza, preferăm să vorbiţi în rusă, ca să înţelegem despre ce este vorba", a spus deputatul PLDM Piotr Vlah.

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, consideră că problema lingvistică nu poate fi soluţionată într-un timp scurt.

"Noi am vorbit de mai multe ori că va fi o procedură de lungă durată. Este imposibil să ceri de la locuitorii Găgăuziei să cunoască imediat limba de stat", a declarat başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal.

La rândul său, deputatul comunist Grigore Petrenco a declarat că Moldova, în general, nu are nevoie de edificarea unui stat naţional, ci a unui stat polietnic.

"Multicultural, polietnic şi multilingvistic, şi asta trebuie să fie ca o axiomă. Nu trebuie să fie pus la îndoială. Oricare altă abordare va duce la separarea conform principiului apartamentelor naţionale", a spus deputatul PCRM Grigore Petrenco.

În opinia unor analişti, la baza necunoaşterii limbii oficiale stau problemele economice.

"Este regretabil, dar nedorinţa de a studia limba oficială este motivată prin faptul că pentru ei este mai importantă limba ţării în care îşi pot găsi de lucru", a spus analistul economic Galina Şelari.

Studiul se bazează şi pe un sondaj cu privire la integrarea populaţiei din autonomia găgăuză în societatea moldovenească.