V-aţi întrebat vreodată dacă şi la noi sunt masoni? Da, sunt. Şi sunt aici de secole. Iar semnele lor le găsim chiar şi pe unele clădiri din Capitală.

Această clădire se află pe strada 31 august. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX. 

"Clădirea a aparţinut preşedintelui breslei zidarilor, constructorilor din Chişinău. Iar constructorii în Evul mediu formau o anumită breaslă sau castă care poseda cunoştinţe tainice. Mason în limba engleză înseamnă meşter", a  spus cercetătorul ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural, Tamara Nesterov.

Simboluri masonice mai întâlnim şi pe clădirea Procuraturii de pe strada Armenească, dar şi pe edificiul Primăriei.

"Steaua templierilor, steaua cu opt colţuri, care este amplasată pe clădirea primăriei sub ferestrele etajului doi", a spus doctorul în istorie Ruslan Şevcenco.  

Tot pe clădirea primăriei avem şi o placă comemorativă a lui Alexandru Bernardazzi. Aşa cum arhitectul este de origine italian, iar masonii au venit în Moldova anume din această ţară, mai multe surse presupun că Bernardazzi era mason.

În subsolul acestei clădiri de pe strada Bogdan Petriceicu Haşdeu, în secolul XIX, se întruneau membrii Lojei masonice Ovidiu 25. Membru al acestei organizaţii a fost şi poetul rus Alexandr Puşkin.

"În jurul bustului a fost făcută o clumbă cu opt colţuri, ceea ce reprezintă acelaşi semn, aceeaşi stea a templierilor.   pe care noi o vedem şi pe clădirea primăriei şi iarăşi se arată legătura directă a lui Puşkin cu masoneria", a mai spus Ruslan Şevcenco.  

De-a lungul timpului, multe alte personalităţi au făcut parte din loja masonică.
 
"Cei mai cunoscuţi dintre masoni noştri sunt Pan Halippa, sunt Ion Inculeţ, sunt câţiva domnitori din familia Mavrocordaţilor, inclusiv fondatorul masoneriei în Moldova Constantin Mavrocordat, este Mitropolitul Lion, numele laic – Gheocă. Sunt nişte funcţionari din rândurile miniştrilor republicii democratice moldoveneşti – Nicolae Codreanu Bosie şi Gheorghe Asachi. Tot din masonerie făcea parte şi Vasile Alecsandri", a menţionat Ruslan Şevcenco. 

Mai târziu, în perioada sovietică, masonii au fost interzişi. Ei şi-au continuat totuşi activitatea. Au devenit mişcarea decembristă. Se întâlneau tot în această casă. O confirmă şi existenţa bustului decembristului Orlov din faţa edificiului. Acum, aici îşi are sediul o editură. De fapt, tot de aici începe şi istoria masoneriei de astăzi.

"Aici a fost fondată o nouă lojă masonică în RM care s-a dezvoltat şi care la un moment dat întrunea câteva sute de membri", a menţionat  directorul grupului editorial Litera, Anatol Vidraşcu.

 Anatol Vidraşcu este om de afaceri. În 1997 a fost unul dintre cei trei fondatori ai primei loji masonice din Republica Moldova care se numea "Alianţa" şi care a fost creată cu suportul masonilor din Italia. Marele maestru al lojei era un fost poliţist, Anatolie Coman. Atunci prea puţini dintre masoni s-au lăsat filmaţi. Adevăraţii masoni n-au apărut în faţa camerelor. Ar fi împotriva regulilor lor de discreţie.

"Ne întâlneam chiar aici, în biroul meu. Când am fost peste 30 era imposibil să mai încapă într-un birou. După aceea s-a extins foarte tare şi de acuma nu mai izbuteau ca să se întrunească, trebuia o încăpere în care să încapă câteva sute de oameni. Atunci când se întruneau era numai ritualul propriu zis", a spus Anatol Vidraşcu.

"La modul practic este un ritual scris şi acolo pur şi simplu este ca un moderator marele magistru care citeşte şi răspund şi fiecare are pagina în faţă şi de fiecare dată este acelaşi lucru, de fiecare dată se repetă", a mai adăugat Anatol Vidraşcu.

"Erau făcute seara, durau de obicei foarte puţin, în jur de jumătate de oră, 40 de minute maxim. Şi întrunirile erau odată pe lună sau odată la două luni", a mai spus omul de afaceri.

"După aceea se lua masa şi în cadrul acestei mese erau anumite discuţii care nu mai erau legate de acuma de problemele lojei masonice. Aici erau profesori universitari, demnitari de rang înalt, bancheri, ex miniştri, ex demnitari".

În scurt timp, Vidraşcu a refuzat să mai facă parte din masonerie. Spune că la noi aceasta nu era nici pe departe la nivelul celor din întreaga lume.

"Treptat loja masonică s-a transformat într-o societate cu răspundere limitată în care pur şi simplu se adunau bani pentru diferite scopuri şi se adunau bani tot mai mulţi, iar aceşti bani nu prea se deţinea controlul asupra lor.   Erau de acuma mulţi şi cotizaţiile erau destul de mari. Un minim era de 100 de euro. Există o anumită relaţie de fraţietate între lojele masonice din diferite state şi contactele acestea cu oamenii influenţi din străinătate sigur că sunt benefice pentru statul nostru. Dacă un mason vine dintr-un stat, la alt mason din alt stat îl primeşte ca pe fratele său".

În 1999 Loja "Alianţa" devine Marea Lojă a Moldovei, iar în 2005 Marele maestru a fost ales Iurie Sedleţchi, rectorul Universităţii de studii Europene. Sedleţchi a refuzat să ne dea un interviu pentru că, spune el, se teme să nu fie criticat.

În interiorul lojei au existat conflicte. În 2008, câţiva membri îşi anunţă public separarea şi crearea unei noi organizaţii - Marea Lojă Naţională a Moldovei, în frunte cu omul de afaceri Victor Madan.

"Un grup de membri activi ai mişcării noastre, au fost şi sunt nemulţumiţi de modul în care este administrată activitatea masoneriei moldoveneşti", a spus marele Maestru al Marei Loje Naţională a Moldovei , Victor Madan în anul 2008.

Iurie Ambros este marele secretar al Lojei conduse de Victor Madan.

"Orice persoană poate deveni mason. Orice persoană care este liberă material şi moral, care nu are nicio problemă cu legea. Persoana trebuie să aibă 21 de ani. Există şi excepţii. Fiul unui mason poate să fie inclus în lojă la 18 ani", a spus marele secrerat al Marei Loji Naţionale a Moldovei, Iurie Ambros.
 
"Omului i se propune. Văd că tu eşti o persoană, o personalitate, un bun specialist, eşti om cu gânduri înalte, tu meriţi mai mult decât ai, vino cu noi. Normal că prin această ofertă se pedalează pe orgoliul omului, pe trufia lui, pe mândria lui, ca el să se simtă mai deosebit decât alţii, superior altora", a spus expertul  în conflictologie teologică, Viorel Cibotaru.

Ambros a ajuns în rândurile masonilor fiind invitat să deseneze emblema pentru prima lojă din Moldova. El este designer – grafician.

"Avem relaţii bune cu loja din România, din Rusia, din Italia şi practic cu toată Europa. Sunt colegii mei arhitecţi. Eu mă ocup de designul grafic. Sunt jurişti, medici, persoane care lucrează la stat, directori, vicedirectori, sunt şefi de anumite structuri, şefi de Departamente. Înţelege-ţi, că nu pot să spun. La noi regula este următoarea. Eu pot să zic că sunt mason, dar eu nu pot să spun cine este alături de mine. Eu pot oriunde să mă duc să spun, da, eu sunt mason, dar despre alţii eu nu spun nimic", a mai spus, Iurie Ambros.

 "Este imposibil să spunem că n-ar fi organizaţie politică deoarece se ştie că scopul masoneriei este de a crea, fonda, construi o republică universală, o republică globală, ceea ce este un stat. Dacă e vorba de un stat, înseamnă că e vorba de politică",a spus expertul în conflictologie teologică Viorel Cibotaru.

De când au apărut lojile masonice în Moldova niciun politician nu a recunoscut vreodată că este mason. Şi puţin probabil că o va face vreodată, pentru că este împotriva regulilor.

 "Admit că există masoni în toate partidele care sunt în Parlament şi în afara Parlamentului", a menţionat Viorel Cibotaru

Anatol Vidraşcu spune că unul dintre masonii de bază a fost, la început, politicianul Veaceslav Untilă.

"El a făcut parte şi a fost unul dintre fondatori, chiar de la început. Avea influenţă şi a adus mulţi oameni". 

Untilă neagă însă că a fost mason, dar recunoaşte că a avut o relaţie cu ei.

 
"Nu, nu, nu am fost şi nici nu sunt. Ceea ce mă leagă pe mine de masoni  este doar că le-am făcut cunoştinţă la elveţienii care erau masoni cu cei din RM", a spus Veaceslav Untilă.

Simboluri masonice întâlnim şi în biroul primarului din satul Capaclia.

"Acelea nu se poate să le vedeţi. - De ce? - Nu, nu.   Mi s-a părut mie sau sunt  nişte semne masonice? - N-are importanţă. Daţi să mergem", a spus primarul satului, Alexei Busuioc. 

Gheorghe Avornic este un avocat celebru, dar şi rector la o universitate privată. Adică, o persoană influentă, care ar putea fi atrasă în rândurile masonilor.

"Eu nu am acceptat niciodată, mie mi-au propus nu o singură dată, mi-au propus mai mulţi de aici din Moldova", a spus Gheorghe Avornic.

Avornic spune că din această cauză cariera lui a avut de suferit.

"Eu le-am spus în faţă că nu vreau. Cei care s-au supărat pe mine, cei care au devenit oponenţii mei, cei care-mi pun beţe în roate astăzi, să fie sănătoşi. Când eşti sigur că ştii, când eşti sigur că eşti cel mai bun şi nu merge sau se întâmplă totul invers.Eu bănuiesc că cineva, undeva te mai ajută cineva din umbră, asta este bănuiala mea şi nu sunt nişte date oficiale".

Acum câţiva ani a fost publicată o listă a posibililor masoni din Moldova. Aici se regăseau aproape toţi politicienii de vază. De-a lungul timpului, ei au negat însă apartenenţa lor la o astfel de organizaţie.

 "Ştiu de prim-miniştri, n-au ascuns acest lucru.  Au fost văzuţi intrând la aceste şedinţe", a menţionat expertul în conflictologie teologică Viorel Cibotaru.

"Sunt şi politicieni sunt şi membri ai diferitor partide. Sunt şi reprezentanţi ai diferitor confesii", spunea Victor Madan în 2008.

"S-ar fi ocupând ei de politică pe undeva, dar în genere regulamentul interzice acest lucru. Sigur că sunt anumite sfere de influenţă, poate acţiona cumva, dar asta se face la nivelul unui grup şi nu cunosc ceilalţi lucrul acesta", a spus omul de afaceri Anatol Vidraşcu.

 "Este vorba de masoneria de nivel inferior care este obligată să spună lumii că nu se ocupă de politică, dar ei ştiu foarte bine că ei se ocupă de politică", a menţionat Viorel Cibotaru.

În lume, acest lucru a fost confirmat de-a lungul timpului şi de unii preşedinţi de ţară.

"Când ajungi în „întunericul exterior” şi te vei simţi singur, găseşte fracomasonii", spunea preşedinte SUA în perioada 1945 – 1953, Harry Truman.

Oare masonii s-au infiltrat şi în biserici?

"Eu nu pot să vă spun de unde vin rădăcinile, dar biserica nu iubeşte masonii", a spus marele secrerat al Marei Loji Naţionale a Moldovei, Iurie Ambros.

 "În faţa masoneriei stă biserica ca un zid. De aceea biserica trebuie să fie compromisă. Normal că treptat se face lucrul acesta şi inclusiv prin racolarea în masonerie a tot felul de episcopi, mitropoliţi, patriarhi. Cazul cel mai cunoscut este patriarhul Constantinopolului care este mason. Şi toţi patriarhii din secolul XIX – XX au fost masoni în patriarhia Constantinopolului", a spus Viorel Cibotaru.

Şi Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir a primit câteva ordine masonice. A făcut chiar şi poze cu ele.

"Eu am făcut recenzie la un ordin masonic pe care l-a primit Mitropolitul. Mitropolitul a primit un ordin masonic, cel puţin unul, dacă nu două sau trei", a mai adăugat Viorel Cibotaru.

De exemplu, această eşarfă roşie nu este un atribut al vestimentaţiei arhiereşti ortodoxe. Am încercat să aflăm un răspuns de la Mitropolia Moldovei, dar fără succes.

Experţii spun că masoneria are mai multe trepte.

"Eu cred că masonii de gradul ucenicului, de gradul calfei, poate şi de gradul maestrului, nu se închină Satanei. Dar există alte 30 de grade în sus", a spus Viorel Cibotaru.

"Noi la şedinţe nu vorbim despre credinţă, care şi în cine crede. Pe masă nostră întotdeauna stă Tora, Biblia şi Coranul", a psus Iurie Ambros.

Iar plăcerea lor supremă este de a conduce lumea, de a vedea cum li se supun masele.

"Omul este considerat un instrument pentru a fi dominat, nu atât cât a scoate din el bani, banii poţi să-i tipăreşti aparte cât vrei, principalul scop, principala plăcere este să-l faci pe orice om, pe oricâţi oameni să facă ce vrei tu.   Organizaţiile masonice promovează o ideologie antitradiţionalistă, adică este orientată, are drept scop desfiinţarea oricăror tradiţii, orientări tradiţionaliste,  la fel şi desfiinţarea familiilor", a menţionat expert în conflictologie teologică, Viorel Cibotaru.

"Chiar şi cunoscuta lozincă „unitate prin diversitate” care s-a răspândit, asta-i tot lozincă pur masonică. A fost promovată de-a lungul secolelor de diferiţi masoni din diferite ţări ale lumii. Revoluţia franceză, cunoscutele trei principii, egalitate, fraternitate", a spus doctorul în istorie, Ruslan Şevcenco.

În ţara vecină, România, masoneria are deja o tradiţie de un secol. Iar multe dintre ritualurile lor au fost făcute publice.

"Am fost în România, la masonii din România, am stabili nişte contacte cu ei, am fost chiar eu", a spus Anatol Vidraşcu.

În lume, însemnele masonice sunt peste tot, în marile capitale europene, pe dolar, chiar şi Pentagonul din Statele Unite are forma stelei lui David. Se presupune că şi fostul preşedinte al SUA, George Bush, a fost mason.

"Moldova este nemasonizată încă, deci este o democraţie nouă. În locul masoneriei lucrează programele şcolare, în locul masoneriei lucrează finanţa locală. La noi preoţii gândesc democratic, la noi preoţii gândesc masonic, a vorbi în termeni democratici de fraternizate, egalitate, libertate – înseamnă a vorbi masonic", a conchis expertul  în conflictologie teologică, Viorel Cibotaru.

"Nu consider ruşinoasă participarea mea şi în genere loja masonică dacă ar fi fost orânduită şi bine pusă aicea ar fi putut da rezultate bune", a spus omul de afaceri Anatol Vidraşcu.