Două blocuri de pe strada Cuza Vodă şi trei de pe strada Sarmisegetuza, din Capitală, urmau să fie date în exploatare încă acum trei ani. Între timp, firma care le-a construit a adunat cu grijă banii de la cumpărători. Blocurile au fost ridicate şi... atât. Ce a urmat? Nimeni nu ştie nimic. Iar directorul firmei, Tudor Butuc, a dispărut... cu tot cu bani. Acum este anunţat în căutare generală.

Iată ce au spus oamenii care urmau să se mute în apartamente noi:

"Acum nimeni nu ne face dreptate. Ei consideră că banii sunt ai lor."

"Am achitat toţi banii absolut, conform contractului… aproape jumătate de milion de lei."

"Am făcut contract şi am achitat corespunzător, să nu întârzii nicio zi, două, aşa suntem noi, cinstiţi."

"Văzând că în 2009 nu se dă în exploatare, am început să-l căutăm pe directorul firmei, să întrebăm ce se întâmplă. Dânşii ne spuneau că nu au bani, că trebuie să dea nişte credite."

În 2010, firma a intrat în proces de insolvabilitate.

"Casa de pe Cuza Vodă a fost construită fără proiect, practic fără autorizaţie. El vindea cu 735 de euro, mie mi-o vindea cu 650 de euro, cuiva îi vindea cu 550 de euro. Avem cazuri când fostul proprietar a vândut de două ori apartamentul", a declarat Dumitru Chicu, administratorul insolvabilităţii.

Soluţia găsită pentru investitori a fost următoarea: dacă vor să-şi vadă apartamentele finalizate, să mai scoată bani din buzunar.

"Noi acum în întregime cheltuim în jur de 70 milioane de lei pentru a finaliza casa, dar sunt furate 180 de milioane, acum vă imaginaţi că 100 de milioane proprietarului îi rămâneau încă din contractele vechi. Dacă el se apuca, cu banii pe care i-a primit, să le finalizeze... bani au fost pentru finalizare, au fost furaţi", a explicat Dumitru Chicu.

"Ei, Doamne, eu mai bine nu aveam apartamentul acesta şi eram mai fericită", a spus o femeie.

Se fura la privat, se fura şi la stat. Întreprinderea de stat SABOS a început construcţia câtorva blocuri pe strada Zelinschi încă în 2008. Doar că termenul de dare în exploatare a fost amânat de câteva ori. Iată ce au declarat oamenii care au plătit bani pentru a primi apartamente:

"Am strâns aceşti bani cu toată familia. A fost foarte dificil. Împreună cu soţul, cu familia feciorului, inclusiv rudele ne-au ajutat să cumpărăm acest apartament. A trecut deja jumătate de an de când blocul urma să fie dat în exploatare. SABOS în loc să compenseze această întârziere, ne cere să plătim în plus câte 595 de lei pentru un metru pătrat."

"Băieţii lucrează peste hotare, ultima copeică au dat, numai ei ştiu cum lucrează, unde lucrează şi unde dorm, cu tare mari greutăţi se fac banii, ca la toată lumea."

"După ce s-a terminat septembrie, iată ne anunţă ca să ne ridice cu 600 de lei metrul pătrat. Noi am pus întrebarea: din ce cauză? Ei au scris aici pentru energie electrică, reţelele, dar acestea cum, nu sunt în proiect sau cum? După 3 ani de zile de lucru, s-a inventat că adică mai este ceva de plătit."

"Cu regret, multe lucrări de construcţie nu au fost luate în consideraţie: lucrări de proiectare şi reproiectare, lucrări de demolare a construcţiilor existente pe terenul care a fost alocat pentru construcţie şi alte lucrări. În total, aceste lucrări constituie aproximativ 9 milioane de lei", a explicat Anatolie Zolotcov, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

Deci, oficial, nu se ajung bani pentru finalizarea construcţiei.

"Acesta nu este un argument juridic. Pot fi doar două argumente pentru mărirea preţului, şi anume: inflaţia, care cu adevărat poate fi demonstrată, şi doi, materialele de construcţie propriu-zise", a subliniat un fost jurist al unei companii de construcţii.

Iar explicaţia conducerii SABOS a fost următoarea: "În contractele care au fost încheiate este stipulat că în procesul lucrărilor de construcţie şi montaj se permite până la 10 % de majorat preţul la construcţie. Asta este realitatea la obiectul respectiv. Eu vă mulţumesc, eu v-am dat informaţia toată", a afirmat Andrei Rusnac, şef Direcţia supraveghere tehnică SABOS.

În realitate, motivul este altul. Banii adunaţi de la oameni au fost direcţionaţi în altă parte. O demonstrează un control al Centrului Naţional Anticorupţie.

"Dat fiind faptul că banii parveniţi din exced nu impuneau necesitatea de a fi cheltuiţi la acel moment, ei au fost redirecţionaţi către alte obiecte precum şi construcţia caselor din Cotul Morii. Conform contractului care a fost semnat între SABOS şi investitori, este corect să fie utilizaţi conform destinaţiei", a comunicat Victoria Timuş, ofiţer de presă CCCEC.

Şi cum întreprinderea de stat se află în gestiunea Ministerului Construcţiilor, le-a cerut şefilor de acolo o explicaţie.

"Eu cred că aceste răspunsuri trebuie să le dea SABOS, care ştie mai detaliat fiecare piuliţă unde merge acolo", a punctat Anatolie Zolotcov,

Am mers şi la o şedinţă comună cu investitorii, ca să vedem ce le spune oamenilor conducerea întreprinderii. "Stimaţi investitori, la noi au fost invitaţi de către cineva domnii de la televiziune. Dumneavoastră doriţi ca la şedinţa noastră de lucru să participe şi ei sau nu? Atunci, noi ne cerem scuze, noi nu participăm. Nu petrecem azi adunarea. Noi avem o şedinţă de lucru să hotărâm unele întrebări, fără mass media", a spus Constantin Burlacu, vicedirector tehnic la SABOS.

La stat sau la privat, în ultimii ani, au avut loc zeci de astfel de cazuri. "Acest lucru se face cu scopul ca investiţiile oamenilor să fie utilizate în interes propriu şi ca aceşti aşa-zişi businessmani să se îmbogăţească peste noapte, fără a îndeplini obligaţii contractuale", a opinat un fost jurist al unei companii de construcţii.

Juristul spune că a lucrat în mai multe companii de construcţii şi ştie cum funcţionează aceste scheme: "Este numit un administrator, care ar putea să fie o persoană pensionară ce trăieşte într-un sat îndepărtat din R. Moldova şi care, până la urmă, n-o să poată purta răspundere. Sau sunt cazuri în care se fondează un SRL, cu scopul ca să construiască o casă, iar fondatorii acestui SRL sunt cetăţeni străini. În momentul în care au fost atrase investiţiile, cetăţenii străini iau toate sumele de bani, e posibil chiar şi cu ajutorul cetăţenilor noştri moldoveni, şi dispar din R. Moldova".

"Sunt cazuri când activează agenţii economici neavând autorizaţie în construcţie, sunt cazuri când s-a început construcţia ca un bloc social, de menire socială, pe urmă el se transformă în bloc locativ, contabilitate dublă care se duce la achitarea salariilor, folosirea materialelor de construcţie necertificate", a exemplificat Petru Pripa, vicepreşedinte al Federaţiei Patronale în construcţii "Condrumat".

Aşadar, piaţa imobiliară primară este foarte vulnerabilă. Cât de protejaţi sunt moldovenii? În cine mai pot avea, totuşi, încredere?