Timp de doi ani, s-au făcut testări pe seama lor. Mai mult de 240 de oameni şi-au riscat sănătatea pentru un producător britanic de medicamente. Mulţi dintre ei habar nu aveau că au ajuns cobai şi că statul a plătit milioane pentru aceste încercări dubioase. Acum, funcţionarii implicaţi în această schemă obscură au ajuns chiar ei să fie obiect de studiu. Doar că al procurorilor anticorupţie, care le-au pornit dosar penal.  

Acum cinci luni v-am arătat cum la Spitalul Clinic de Psihiatrie Costiujeni, pe bolnavii de schizofrenie erau testate trei tipuri de medicament. Aceste experimente pe oameni au durat din 2010 până în 2011. Studiul era făcut pentru o companie din România, care reprezenta interesele unui producător de medicamente britanic. Atunci coordonatorii proiectelor erau gata să jure că totul este strict legal.

"Le-am respectat confidenţialitatea, acordul personal, acordul rudelor", dă asigurări prim-vicedirectorul Spitalul Clinic de Psihiatrie, Valentin Oprea. 

"Fiecare pacient este informat ce o să fie şi cum o să fie. El personal îşi dă acordul, dacă nu poate el, cineva îl reprezintă", susţine preşedintele Comitetului de etică, Victor Ghicavîi.

Doar că tabloul idilic a fost stricat de câţiva angajaţi de la spital, care n-au dorit să fie complici la ilegalităţi. 

"Lor nu li se explica nimic. Deseori, pacienţii nici nu citeau hârtiile acelea. Pur şi simplu le semnau şi dacă cineva îi întreba pentru ce au făcut-o, spuneau că "am semnat şi promit că mă voi comporta frumos", fapt pentru care mi se administrau pastile sau mi se permitea să fumez, să merg la toaletă sau la balcon", povesteşte un medic al Spitalului Clinic de Psihiatrie.

"Este foarte grav când un pacient participă în studiu şi nu ştie despre aceasta, ori nu este informat în deplină măsură despre riscuri, ori care sunt procedurile", spune expertul Arcadie Astrahan. 

"Reprezentanţii legali nu erau chemaţi la semnarea documentelor. Pacientul era chemat în cabinet şi i se spunea că "iată, trebuie să semnezi cutare şi cutare hârtie", adaugă medicul Spitalului Clinic de Psihiatrie.

Mai mult, se pare că existau şi cazuri când medicamentele dădeau reacţii adverse. "După o anumită perioadă de administrare a medicamentelor, starea mai multor pacienţi s-a înrăutăţit şi aceştia au fost transferaţi în alte secţii", a mai spune doctorul. 

Oficial, totul era bine. "N-am avut nici o reacţie adversă în rezultatul administrării preparatelor sus numite", dă asigurări prim-vicedirectorul Spitalului Clinic de Psihiatrie. 

Dubii a trezit şi numărul pacienţilor implicaţi în aceste experimente. Când au fost luaţi la întrebări, responsabilii se încurcau în cifre. "Am inclus în studii 60 de persoane. 60 echipa mea a făcut. Dar s-au mai făcut, sunt trei studii", declară Valentin Oprea. 

"Primul studiu – 12 pacienţi, al doilea studiu – patru pacienţi şi al treilea studiu – opt pacienţi", susţine vicedirectorul Agenţiei Medicamentului, Ludmila Bumacov. 

Iar surse confidenţiale ne-au spus că, de fapt, mai mult de 200 de oameni au fost folosiţi pe post de cobai. Între timp, s-a autosesizat Procuratura. A urmat o anchetă la Spitalul de Psihiatrie. Iar neregulile depistate au tras cât un dosar penal.

"A fost pornită urmărirea penală pe faptul abuzului de serviciu, comis de factori de decizie ai spitalului", a menţionat procurorul anticorupţie Ion Munteanu.

Procurorii au mai stabilit că numărul pacienţilor pe care s-au testat noile medicamente este de ordinul sutelor.

"240 de pacienţi. Anumiţi pacienţi au stat în spital o lună, alţii jumătate de an. Deci au fost internaţi cu mici eliberări, să spunem aşa. O săptămână e eliberată persoana, apoi iarăşi e internată", mai adaugă procurorul.

"Trebuie de verificat, trebuie să vedem. Nu am date de la Procuratură. Prima dată de la dvs acum aud. O să verificăm, o să ieşim la spital, noi atunci am verificat, parcă a fost totul conform designului. Studiile au fost încheiate, noi am dat datele pe care le-am avut", conchide Ludmila Bumacov. 

Paradoxal, dar aceste ilegalităţi au fost plătite din... bani publici. Toate costurile de întreţinere a pacienţilor au fost finanţate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Asta în timp ce, în mod normal, cheltuielile trebuiau să fie suportate de firma care-şi testa medicamentele. 

"Acordurile nu prevedeau internarea în staţionar a pacienţilor, pentru a efectua studiul în condiţii de ambulator, nu era necesară internarea acestora. Respectiv, s-au creat asemenea condiţii, când persoanele au fost internate, ulterior banii au fost achitaţi din Bugetul Companiei Naţionale de asigurări", declară procurorul Ion Munteanu.

Pentru fiecare pacient folosit în procesul de testare, autoritatea din domeniu a plătit câte 6 mii de lei pe lună. Drept urmare, prejudiciul total cauzat bugetului instituţiei a fost de milioane de lei. Mai ales că şi firma străină, care a comandat testările, a contribuit financiar.

"Se achită în total 250 de dolari per pacient. Asta nu înseamnă că l-am primit eu sau directorul sau a ajuns la pacient. Banii ajung la spital. Este de competenţa directorului să vorbească despre banii care au fost transferaţi", susţine Valentin Oprea. 

Unde au ajuns banii de la producătorul de medicamente? Nici în vară, nici acum, şeful Spitalului de Psihiatrie nu a binevoit să ne dea explicaţii. Iar oficiali de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină spun că nu ştiau nimic despre dosarul pornit de Procuratura, iar banii alocaţi spitalului, au fost cheltuiţi corect. 

"Economiştii, finanţiştii care au verificat cheltuielile fondurilor nu au găsit să fie cheltuiţi bani pentru pacienţi care spuneţi Dvs. în cadrul studiului.", explică vicedirectorul CNAM, Iurie Osoianu. 

Doar că, din vară, autoritatea nu a mai făcut controale pe la spital. "Este documentul de control. Pentru 2010-2011, au fost verificate cheltuielile financiare. Aceste documente sunt şi nu necesită un control în plus. Nu avem fapte care ar necesita acest lucru", adaugă Iurie Osoianu. 

Însă procurorii rămân fermi pe poziţii. "În cazul în care persoanele vor fi găsite vinovate de comiterea infracţiunii respective, aceştea riscă închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii până la un termen de 5 ani", a menţionat procurorul Ion Munteanu.

Ancheta continuă şi nimeni nu poate să spună cât va mai dura aceasta. Cert este că, în ultimii zece ani, au fost efectuate anual mai mult de o sută de experimente medicale pe seama moldovenilor. Oamenii acceptă riscurile din cauza sărăciei. 

"Starea materială nu-mi permite să-mi cumpăr medicamente atât de costisitoare, încât să mă tratez de hepatita C sau măcar să ţin sub control această boală. Am recurs la această soluţie", povesteşte un pacient. 

"În urma administrării acestor medicamente, au fost cazuri când pacientul pe neaşteptate manifesta o înrăutăţire a stării psihice", spune un medic de la Spitalul Clinic de Psihiatrie.  

"Noi suntem la un fel de mijloc între calitate şi preţ, unde avem ţările Asiei, cum ar fi India, China cu posibilităţi majore de recrutare", afirmă expertul Arcadie Astrahan. 

Vom reveni cu detalii despre desfăşurarea anchetei.