Prima zi a anului 2012 a fost marcată de un incident care, ulterior, a pus pe jar relaţiile moldo-ruse. În dimineaţa de 1 ianuarie, un tânăr din satul Pârâta, raionul Dubăsari, a fost împuşcat mortal la postul fix al forţelor mixte de menţinere a păcii, de la Vadul lui Vodă. Victima se deplasa într-un automobil şi nu ar fi oprit la somaţia pacificatorilor. Cel care a tras a fost un militar al Federaţiei Ruse.

Cazul a stârnit un val de critici în adresa Federaţiei Ruse. Mai mulţi cetăţeni moldoveni, aflaţi în diferite colţuri ale lumii, au organizat acţiuni de protest, prin care solictau retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi condamnarea militarului rus care a tras.

"Pacificatorii nu trebuie să admită cazuri de omor, cu atât mai mult când situaţia nu necesită asemenea acţiuni. În cazul unui autoturism care nu s-a oprit la indicaţia militarilor, personal nu văd un pericol pentru cei din jur. E o chestiune care trebuie administrată de Poliţia Rutieră, de poliţie", a menţionat viceprim-ministru pentru Reintegrare, Eugen Carpov.

A doua zi după incident, fostul ambasador al Rusiei la Chişinău a fost solicitat să dea explicaţii.

"Automobilul, care a fost furat, cu un şofer beat la volan, fără permis de conducere, de două ori a traversat postul, în viteză, ignorând indicatoarele. A creat o situaţie de pericol, inclusiv pentru militari, şi a fost pe punctul de a-l accidenta pe unul dintre ei. Aceste circumstanţe nu înseamnă, însă, că nu s-a produs o tragedie. A fost un incident tragic pe care îl regretăm", a declarat fostul ambasador al Rusiei în Moldova, Valeri Kuzimin.

Între timp, pe podul de la Vadul lui Vodă, unde s-a întâmplat tragedia, sute de oameni au solicitat evacuarea blocurilor de beton şi a barierelor.

În scurt timp, barierele au fost însă reinstalate. După aproape un an de la incident, cel care l-a împuşcat pe tânărul Vadim Pisari - militarul rus Veaceslav Cojuhari a fost declarat nevinovat. Verdictul a fost dat de către Comitetul Militar de Ancheta al Federaţiei Ruse.

Şirul crimelor care au zguduit întreaga ţară, în anul 2012, a continuat cu omorul şefului Inspectoratului Fiscal din Rezina, Ion Ceban. În noaptea de 7 martie, bărbatul a fost înjunghiat mortal la doar 50 de metri de blocul unde închiria un apartament. Vecinii victimei spun că în noaptea crimei nu au auzit nimic suspect.

"Zice cineva că a văzut un domn în mască, dar nu ştiu, vorbele sunt vorbe", a spus o persoană.

Potrivit poliţiştilor, bărbatul revenea de la o petrecere organizată de angajaţii Serviciului fiscal din Rezina.

"A fost audiat personalul din cadrul restaurantului, angajaţii, care au fost prezenţi. Noi nu avem probe directe că ar fi fost un conflict. Noi nu negăm, dar verificăm", a precizat Comisarul adjunct al raionului Rezina, Iurie Leşan.

Fostul şef al Inspectoratului Fiscal din Rezina, Ion Ceban, era membru al Partidului Liberal Democrat. El era căsătorit şi avea trei copii.

La câteva luni distanţă, un alt omor, comis cu deosebită cruzime, şochează opinia publică. Consilierul local din Ceadîr Lunga, Serghei Ganev, a dispărut, iar peste o săptămână a fost găsit împuşcat.

"Domnul acela l-a sunat. Au stabilit să se întâlnească la bancă. Nu ştiu ce a fost, el a intrat acolo, dar nu a mai ieşit. Acolo camerele de supraveghere nu funcţionează. Nu au funcţionat anume în momentul când el a intrat", a declarat soţia decedatului, Svetlana Ganev.

Poliţia a stabilit că înainte de dispariţie Serghei Ganev a retras din bancă în jur de 200 de mii de euro. Bănuit de săvârşirea crimei este directorul filialei acelei bănci de unde au fost scoşi banii - Alexandr Ghenov. În scurt timp, suspectul a părăsit ţara, împreună cu familia. Bărbatul a fost anunţat în căutare generală. Crima nu a fost nici până acum descoperită.

Statistica crimelor grave nu se opreşte însă aici. O reglare de conturi între exponenţii lumii interlope, soldată cu moartea unei persoane, l-a costat funcţia pe fostul comisar al raionului Orhei, Oleg Cociug. Crima s-a produs în noaptea de 28 spre 29 aprilie, în preajma unui local din suburbia Orheiului. Într-un schimb de focuri a fost împuşcată mortal o presupusă autoritate criminală din localitate, Alexei Veretca, zis Krasavcik. La execuţia presupusului interlop a asistat şi un angajat al comisariatului de poliţie Orhei.

La câteva zile după acest caz, Publika TV a prezentat imagini exclusive surprinse de camerele de supraveghere ale unui local situat în apropiere de locul crimei. În imagini apar mai mulţi bărbaţi, printre care şi bănuiţii de omorul lui Veretca: sportivul Constantin Ţuţu, amicul acestuia, Oleg Pruteanu, alias Borman, Radu Andriţco, alias Biceps, deja fostul poliţist Vasile Cojocaru dar şi Ion Corcodel, care s-a predat poliţiei a doua zi după crimă. În urma acestui caz, la Comisariatul de poliţie Orhei au căzut mai multe capete.

"A fost emis ordinul ministrului. Poliţistul care activa în cadrul Poliţiei Rutiere din Orhei, cât şi comisarul de Orhei au fost eliberaţi din instituţiile MAI", a declarat fostul ministru de Interne, Alexei Roibu.

Deocamdată, dosarul penal intentat pe marginea omorului lui Alexei Veretca nu a ajuns în instanţă. În schimb, în scurt timp, judecătorii urmează să se expună asupra altui caz de omor. La sfârşitul lunii iunie, a fost omorâtă o taximetristă. Corpul neînsufleţit al femeii a fost descoperit într-o vie, în apropiere de Ialoveni. Poliţia a stabilit că victima a murit în urma mai multor lovituri de cuţit.

"Ştia meseria foarte bine, era o un om minunat şi o mamă bună, întotdeauna se grăbea la fetiţa ei", a afirmat o persoană.

Prima versiune a poliţiei: femeia a fost omorâtă pentru a fi jefuită. Versiunea poliţii s-a adeverit. Oamenii legii au reţinut un bărbat şi o femeie, care şi-au recunoscut vina.

Probabil că 2012 va rămâne în statisticile poliţiştilor şi procurorilor drept un an cu cele mai multe tentative de omor cu ajutorul maşinilor capcană.

În aprilie, în Chişinău a fost aruncată în aer maşina directorului ANRE, Nicolae Răileanu. Automobilul a explodat atunci când Răilean a încercat să pornească motorul.

"Mi-a spus că este o grenadă, dar nu am crezut. A fost ceva mai mult, să arunce în aer aşa o maşină, e greu, a ridicat-o în sus şi a trântit-o jos şi a luat foc", a spus Răileanu.

Făptaşii şi nu au fost găsiţi, iar crima a completat lista infracţiunilor rămase nedescoperite de către Ministerul Afacerilor Interne. Iar peste două luni, o altă maşină a fost aruncată în aer. De această dată, s-a întâmplat în sectorul Botanica al Capitalei, iar automobilul îi aparţinea unui avocat. Femeia nu a avut de suferit.

"Serviciile operative au în calcul toate versiunile posibile, însă doar după efectuarea expertizei criminalistice asupra carasoriei va fi acceptată doar o singură versiune, referitor la ceea ce s-a întâmplat", susţinea Purtatorul de cuvânt al Comisariatului General de Politie, Adrian Jovmir.

Poliţia a stabilit că explozibilul a fost pus sub capota maşinii. Cine şi de ce a făcut-o rămâne până astăzi o taină.

Şirul tentativelor de omor cu ajutorul maşinilor-capcană a continuat în octombrie. Ţinta atacului a fost fostul şef adjunct al Penitenciarului numărul 13 din Capiatală, Albert Puiu.

Puiu a scăpat cu viaţă, pentru că atunci când deschidea portiera a fost sunt de către soţie. În timp ce vorbea la telefon, ar fi observat că uşa nu se deschide în mod obişnuit şi a observat în interior un fir suspect. Poliţiştii au stabilit că dispozitivul exploziv a fost confecţionat manual.

"Geniştii au ridicat acest dispozitiv, acesta a fost sigilat şi transportat în siguranţă în laboratorul criminalistic. Potrivit datelor preliminare, dispozituvul a fost confecţionatr artizanal", a explicat Adrian Jovmir.

Albert Puiu a declarat că, anterior, în adresa familiei sale au venit mai multe ameninţări: "Principala versiune poate fi legată de activitatea în sistemul penitenciar. Mă pregătesc şi în timpul apropiat să ies cu nişte ilegalităţi serioase şi crime care se comit. Sunt implicaţi angajaţi din sistemul penitenciar".

Cu câteva luni înainte de incident, Albert Puiu a ieşit în presă cu dezvăluiri despre mai multe ilegalităţi ce au loc în penitenciarul 13. Puiu susţinea că există o reţea de traficanţi de droguri, în care sunt implicaţi şi angajaţi ai instituţiei. Deocamdată, cazul rămâne nedescoperit.

Şirul atacurilor a continuat. La sfârşitul lunii noiembrie, în sectorul Buiucani a explodat maşina şefului Departamentului securitate al Serviciului Vamal.

"Explozia a fost foarte puternică. Am văzut că a explodat ceva la frâna de picior şi acceleraţie.  Au alergat mai mulţi oameni. Maşina s-a aprins, au început să stingă focul. Muncitorii de pe şantier au venit cu lopeţi şi nisip", a spus un om.

Procurorii au mers pe versiunea tentativă de omor. Ca şi în cazurile precedente, oamenii legii nu au stabilit deocamdată cine au fost organizatorii sau executorii şi care au fost motivele crimei.

Statistica criminală a fost completată în acest an de infracţiuni legate de bănci şi punctele de schimb valutar. Unul dintre cele mai răsunătoare jafuri a avut loc la filiala din sectorul Ciocana a băncii "ComerţBank".

Atacatorii au avut nevoie de un singur minut pentru a fura un milion de lei. Infracţiunea a avut loc ziua în amiaza mare, sub monitorizarea camerelor de supraveghere. În pofida tuturor eforturilor, suspecţii aşa şi nu au fost reţinuţi. Jaful a rămas nedescoperit.

Cu două luni mai devreme, a fost o tentativă de a jefui o filială a Moldova-Agroindbank. Infractorii au făcut o gaură în podul subsolului, care se află chiar sub safe-ul băncii, dar nu au reuşit să scoată nimic. Nici de această dată poliţia nu i-a reţinut pe făptaşi.

Lipsa camerelor de supraveghere va face dificlă descoperirea unei alte crime comise chiar la intrarea într-o casă de schimb valutar. Pe 23 decembrie, în plină zi, directorul instituţiei a fost împuşcat mortal sub privirile mai multor martori.

Victima de 55 de ani a fost împuşcată de trei ori: în abdomen şi în cap. Criminalul a reuşit să fugă. Oamenii legii verifică mai multe versiuni.

"S-a tras cu un pistol de calibrul 5-456. Nu a fost o spargere, deoarace toate sursele financiare sunt în casa de schimb valutar. Se examinează mai multe versiuni, inclusiv cea a unor reglări de conturi. Sunt identificaţi doi martori, ei au fost la fata locului, dar acum se află în stare de şoc şi este greu să lucram cu ei. Din păcate, camere de supraveghere video nu erau la casa de schimb valutar. În acest moment, nu avem suspecţi, sunt persoane care au văzut infractorul, rămâne să perfectăm potretul-robot, a fost un singur atacator. Casa de schimb valutar nu avea pază, doar buton de alarmă", a explicat comisarul raionului Făleşti, Valeriu Cojocaru.

Potrivit poliţiştilor, din safe-ul casei de schimb valutar nu a dispărut niciun leu. Mai mulţi experţi spun că acest caz a fost o tentativă nereuşită de jaf. Deocamdată, criminalul este în libertate.

Starea infracţională din ţară şi numărul mare al crimelor nedescoperite i-a zdruncinat fotoliul deja fostului ministrul al Afacerilor Interne, Alexei Roibu, numit în funcţie în 2011. La mijlocul anului 2012, se vorbea tot mai des despre necesitatea demiterii acestuia.

"Cred ca întreaga conducere a Ministerului de Interne trebuie să-şi prezinte demisia onorabil şi să ia urgent măsuri pentru a contracara această situaţie", a declarat Roibu.

"Are nişte viziuni care nu cred că îi pot permite ca sa facă schimbări la MAI", a precizat preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco.

"Noi, socialistii, am cerut de mai multe ori demisia ministrului de Interne. Situaţia criminogenă a ieşit de sub control. De aceea cerem ca, astăzi, conducerea ministerului de interne sa vina în plenul Parlamentului", a declarat preşedintele PSRM, Igor Dodon.

Situaţia în jurul lui Alexei Roibu s-a încins şi mai mult, atunci când mai mulţi deputaţi au ameninţat cu proteste în cazul în care acesta nu-şi prezintă demisia.

"Dacă va fi necesar, nu e o problemă. Dar eu apreciez acest lucru ca pe nişte păreri", a spus Roibu.

La sfârşitul lunii iulie, Alexei Roibu a renunţat la funcţia de ministru de Interne.  "Regret mult că nu am posibilitatea să continui acele reforme care au fost iniţiate. Cerea a fost necondiţionată, iar eu sunt general şi nu sunt persoana care condiţionez, este o înţelegere de comun acord între conducerea Guvernului şi mine", a conchis Roibu.

În aceeaşi zi, Vlad Filat a prezentat un nou candidat pentru această funcţie - Dorin Recean, fost viceministru al Tehnologiei Informaţiei. 

"În sistem vor putea să reziste doar cei care rămân să integri şi eficienţi", a menţionat Recean.

Între timp, analiştii au dat diferite aprecieri acestei numiri, întrcât noul ministru nu a lucrat niciodată într-o instituţie de drept.

Înlocuirea conducătorilor structurilor MAI cu oameni din afara sistemului nu s-a încheiat aici. După numirea lui Recean, şeful Direcţiei Poliţie Rutieră, Sergiu Armaşu, a fost schimbat. Fotoliul lui a fost ocupat de Sergiu Diaconu, fost consilier în cadrul Guvernului.

La sfârşitul lunii septembrie, MAI a început reformarea Poliţiei Rutiere. Pentru prima dată în patru ani, inspectorii au fost obligaţi să susţină examene.

Rezultatele testelor au fost uimitoare. Doar 10 la sută din inspectorii poliţiei rutiere au luat examenele. În scurt timp, Academia de Poliţie a început să pregătească 168 de agenţi noi, cifra reprezintă mai puţin de jumătate din numărul total de inspectori din ţară.

O altă instituţie de forţă care, în 2012, a fost supusă reformării este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. În zece ani de existenţă, instituţia a fost reformată pentru a noua oară. Decizia a fost criticată de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, care a declarat că reprezentanţii AIE au decis astfel să-şi supună în totalitate instituţia. Se pare că reformarea Centrului a fost un subicet sensibil şi în discuţiile purtate în cadrul AIE. 

"Ştiţi care este punctul meu de vedere? Că centrul în general trebuie lichidat. Noi avem Procuratura Generală a Republicii Modlova, care are Procuratura anticorupţie şi care este organ sub control parlamentar şi căreia trebuia să-i dăm atribuţii suplimentare dacă este necesar şi să nu mai avem încă o instituţie sub control parlamentar cu aceleaşi atribuţii", a declarat premierul Vlad Filat.

Într-un final proiectul de lege cu privire la strategia de reformare a Centrului Anticorupţie a fost aprobată de Guvern. Astfel, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei a fost redenumit în Centrul Naţional Anticorupţie. Instituţia are competenţe ce ţin doar de combaterea corupţiei. CNA a trecut din subordinea Guvernului sub control parlamentar, directorul Centrului fiind ales în urma unui concurs. Reforma mai presupune optimizarea efectivului instituţiei şi testarea acestuia la poligraf. Periodic, angajaţii vor fi supuşi şi unui test de integritate.

Din 22 de candidaţi la funcţia de director al CNA, câştigător a fost desemnat fostul director al CCCEC, Viorel Chetraru. Ultimul şi-a înaintat candidatura în pofida declaraţiilor anterioare, prin care regreta mandatul de director al Centrului.

"Este cea mai mare greşeală pe care am facut-o, am acceptat să vin în această funcţie în baza unui mandat oferit de către un partid politic, este cel mai mare regret pe care îl am. Fiindcă, odată ce am acceptat să fiu desemnat pe principii politice, am fost limitat foarte mult în posibilitatea şi capacitatea de manevră, în posibilităţile de a-mi promova propriul punct de vedere, atunci când trebuiau promovate anumite lucruri", a precizat Chetraru.

"Acest concurs este o farsă. Suntem siguri că acest candidat deja este selectat şi asta este doar o formalitate de ochii lumii", a spus deputatul Sergiu Sîrbu.

Învestirea în funcţie a lui Chetraru a fost tergiversată timp de o lună de la desemnarea lui drept câştigător al concursului pentru şefia CNA.

"Jur să respect cu stricteţe Constituţia şi legile Republici Moldova, să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce-mi revin: să apăr ordinea de drept, drepturile şi libertăţile omului, interesele generale ale societăţii şi dreptul cetăţenilor de a trăi şi a se dezvolta într-un mediu liber de corupţie", a declarat Viorel Chetraru.