Barack Obama a venit acum patru ani la cârma unei Americi slăbite, dar noul mandat nu pare să fie mai simplu. El va trebui să facă faţă numeroaselor provocări interne, dar şi să menţină statutul SUA de putere economică, politică şi militară la nivel mondial.

Obama a evitat la limită "prăpastia fiscală", iar acum urmează să fie majorat plafonul datoriei publice. Dacă preşedintele nu va ajunge la un consens cu republicanii din Congres, SUA riscă să rămână fără bani.

"Majorarea plafonului datoriei nu presupune autorizarea unor cheltuieli mai mari. Acest lucru înseamnă că statul va putea să achite facturile pe care Congresul şi le-a asumat deja. Republicanii din Congres au două variante. Ei pot acţiona responsabil şi să achite cheltuielile asumate sau pot acţiona iresponsabil şi, astfel, vor duce America într-o nouă criză economică", a precizat Obama.

Începutul de mandat mai este marcat şi de numeroasele atacuri armate din ţară. Din acest motiv, preşedintele a propus, deja, un plan pentru controlul armelor, dar care, la fel, are nevoie de susţinerea Congresului.

"Am suferit prea mult şi ne-am făcut griji pentru copiii noştri. Nu putem permite ca acest lucru să continue. Schimbarea se va face", a conchis preşedintele de la Casa Albă.

Nu sunt de neglijat nici provocările externe. Obama nu renunţă la scutul antirachetă din Europa, în pofida poziţiei dure din partea Moscovei. Asta în condiţiile în care în ultimul timp, relaţiile dintre cele doua puteri au devenit mult mai tensionate. Mai ales după ce a fost promulgată Legea Magniţki, ce impune restricţii unor cetăţeni ruşi bănuiţi de încălcarea drepturilor omului. Răspunsul Rusiei a generat o răcire suplimentară - americanii nu mai pot adopta copii ruşi.

În ce priveşte Orientul Mijlociu, Barack Obama a promis că Iranul nu va avea armă nucleară, cât va fi el preşedinte. Asta în condiţiile în care Israelul, aliatul strategic al SUA, cere acţiuni mult mai dure în privinţa Teheranului.