Liderii Uniunii Europene, întruniţi în cadrul unui summit pentru a discuta, din nou, despre bugetul UE
Un adevărat maraton al negocierilor a început, astăzi, la Bruxelles. Liderii europeni trebuie să se înţeleagă asupra bugetului Uniunii pentru 2014-2020. Negocierile au eşuat o dată în noiembrie, când unele ţări au reclamat că finanţează prea mult. Încă un eşec ar lovi dur în credibilitatea UE şi creează premisele unui buget imperfect, consideră analiştii.
La începutul summitului nu prea erau semne de optimism. Britanicii şi germanii insistă pe reducerea cheltuielilor şi nu mai vor să plătească mai mult decât primesc, iar francezii nu par să cedeze în faţa presiunilor. Poziţia tuturor statelor este extrem de importantă, întrucât toate au dreptul de veto asupra unui buget care nu le convine.
"Când ne-am oprit în noiembrie, a fost pentru că discutam despre cifre prea mari. Aceste sume trebuie reduse ori nu va fi niciun acord", a declarat premierul Marii Britanii, David Cameron.
"Dacă Europa îşi doreşte să ajungă la un compromis cu orice preţ, iar pentru asta este gata să renunţe la politicile comune, cum e cea agricolă, şi la creştere economică, atunci eu nu voi fi de acord", a menţionat preşedintele Franţei, Francois Hollande.
Discuţiile sunt reluate în baza unei propuneri de buget formulate de Herman Van Rompuy în noiembrie - de 971,9 miliarde de euro sau 1,01% din PIB-ul european. Din aceşti bani, 372 de miliarde de euro ar trebui direcţionate spre politica Agricolă Comună. Pentru comparaţie, în 2007-2013, acest sector a beneficiat de 420 miliarde de euro.
Germania, Marea Britanie şi unele ţări scandinave, adică cele care contribuie masiv la buget, cer o reducere suplimentară de 30 de miliarde. Acest lucru deranjează, însă, ţările care profită de pe urma fondurilor comunitare.
Nemulţumite sunt Franţa, Irlanda, Italia, Spania şi România care pot rămâne fără importante subvenţii destinate fermierilor.