Potrivit Biroului Naţional de Statistică, anul trecut, peste 40 la sută dintre turiştii care au vizitat Moldova au venit în interes de afaceri şi mai ales din ţările vecine. Astfel, peste 17 la sută dintre ei provin din Rusia, 14 la sută din România, 10 la sută din Germania şi aproape opt la sută din Ucraina. Sunt cifre mici, asemănătoare cu ale Turkmenistanului sau Insulelor Comore. Potrivit unui top al ţărilor cu cei mai puţini turişti străini, elaborat de Business Insider, insula Nauru din Oceanul Pacific este lider cu doar 200 de turişti într-un an. Moldova nu este în acest clasament, dar s-ar putea situa între primii zece. Un posibil obiectiv ar fi Peştera "Emil Racoviţă" din raionul Briceni, dacă ar fi amenjat acolo drumul de acces.

Galeriile subterane cu o lungime de peste 80 de kilometri plasează Peştera "Emil Racoviţă" pe locul trei printre grotele de ghips din Europa şi pe poziţia opt în clasamentul subteranelor gigantice din lume. Lipsa unei infrastructuri împiedică, însă, accesul spre peşteră.

Practic niciun om nu poate ajunge la peşteră, din cauza noroiului. Mai mult, acolo nu este amplasat nici un indicator care ar menţiona că la mai puţin de doi kilometri se află un obiectiv turistic.

Cei care aleg să viziteze rezervaţia naturală sunt nevoiţi să ia masa în oraşul Lipcani, la 15 kilometri distanţă sau să parcurgă aproximativ 40 de kilometri până la Briceni.

Iată ce spun localnicii:

"Cândva ţin minte că veneau turişti, veneau din Chişinău, de prin Polonia. Acum nu prea văd."

"Nu sunt condiţii acolo. Mergi vreo 40 de metri pe scări, este umiditate, sunt gaze. Cândva acolo s-au înăduşit nişte ucraineni."

Autorităţile locale spun că nu au bani pentru amenajarea acestei zone.

"Aici trebuie o sumă mare, este costisitor pentru noi. Am încercat să participăm la nişte proiecte transfrontaliere cu România, Ucraina. Nu am reuşit, nu am fost finanţaţi", a declarat primarul satului Criva, raionul Briceni, Vadim Gorobcov.

Potrivit responsabililor de la Primăria Criva, Peştera "Emil Racoviţă" este vizitată, de obicei, de grupuri de turişti din România şi Ucraina, care vin aici de câteva ori pe an.