(UPDATE 22.53) Ion Dron: Vectorul pe care îl avem se datorează lui Voronin, care a avut caracterul să stabilească cursul, pe care tinerii politicieni nu îl pot menţine. Voronin dacă vine poate el e salvarea, să ne ducă în Europa, chiar dacă face un joc prost în Parlament.

(UPDATE 22.49) Vasile Croitoru: Actuala guvernare sunt sigur că nu-şi va schimba poziţia, dar lucrurile sunt pregătite pentru perioada viiotoare, viitorul ciclu electoral sau perioada electorală. Conform sondajelor, următoarea guvernare ar putea fi una de stânga, filorusă. Dacă nu se reuşeşte cu acordurile cu UE, pierdem trenul european definitiv.

(UPDATE 22.45) Ion Dron: Noi trebuie să îi spunem poporului rus: suntem alături de voi, de cei care şi-au pierdut apropiaţii, rudele în lupte. La 28 iunie ruşii trebuie să ne spună: suntem alături de voi, de cei ale căror rude au fost deporate în Siberia. Asta nu înţeleg Voronin, Rogozin şi nici Ambasada Rusiei, ei încearcă să ne disperseze, să ne dirijeze. Deocamdată, noi nun suntem gata să fim diluaţi aşa cum e diluată Europa. Noi vrem să ne păstrăm tradiţiile, dar nu ni se dă voie.

(UPDATE 22.41) Alexandru Solcan: Noi vedem că cetăţeanul, dacă e să credem sondajelor, e debusolat, o parte a populaţiei se uită într-o direcţie, altă parte în alta. Prezentul ne dă un reper pentru trecut şi unul pentru viitor. Suntem prinşi în dilemă, una foarte complicată şi trebuie să tăiem acest nod. E a doua spirală, în care avem a doua şansă după anii 90, pentru promovarea reformelor de modernizare. Ce ne oferă estul în afară de ceva butaforic, de nişte preţuri, despre care nu se ştie etc? Am văzut ce uşor a fost trasă în ţeapă Ucraina. Acum în RM chiar se face ceva.

(UPDATE 22.35) Vasile Croitoru: Atâta timp cât în perioada campaniior electorale se va discuta ce limbă vorbim, ce identitate avem, atâta timp vom avea şi o asemenea situaţie în Parlament şi o astfel de abordare a politicienilor faţă de cetăţeni.

(UPDATE 22.30) Valentin Balan: Cine sunt cei care ne conduc pe noi? Moldoveanul când alege, pe cine alege de obicei: Acesta  furat destul, cred că nu va mai fura mai mult. O dată la patru ani îmi fac şi eu datoria, bag hârtiuţa în crăpăturică, deoarece ori votez ori nu, tot ei vor veni la putere.

(UPDATE 22.25) Valentin Balan: Nu e problema doar a celor din afară. Mereu încercăm să legăm insuccesele noastre de factorul extern. Cât timp limba română pentru alolingvi va fi preadată pentru alolingvi de către alolingvi, atunci nu vom avea limbă română nici aici, la noi acasă.

(UPDATE 22.23) Alexandru Solcan: RM a devenit un câmp al aplicării tehnologiilor politice. Arderea portretului cuiva e un act de barbarism.

(UPDATE 22.20) Vasile Croitoru: Federaţia Rusă poate provoca nişte forţe din interior. Liga Tineteruilu rus e mai activă decât oricare altă organizaţie de tineret. Alt aspect pe care îl poate folosi Rusia este instrumentul transnistrean şi cel găgăuz, ceea ce ar putea fi transformat în istrumente de a presa. Avem două pietre cu interpretare simbolică, cu referire la acelaşi eveniment. Dacă avem 33 de partide, ar trebui să avem 33 de pietre? Nu ar trebui să ne fie frică de faptul că a fost ocupaţie. Ar fi bine ca un partid să nu îl deranjeze pe altul când se ia atitudine cu referire la un anumit eveniment istoric.

(UPDATE 22.14) Ion Dron: Cei care cunosc foarte bine spiritul nostru foarte bine, folosesc în detrimentul nostru aceste slăbiciuni. Oamenii care nu au memorie istorică au obligaţiunea măcar să nu scuipe în demnitatea celor acre o mai au. Priorităţile se vor schimba când vom avea o nouă generaţie de politicieni. Cine u fost mentorii guvernanţilor de azi? Aceiaşi instructori de partid.

(UPDATE 22.10) Vasile Croitoru: Omul simplu a obosit să priveacsă circul din Parlament. În ultimii trei ani a avut atâta circ, încât ni se creează repulsie. Nu putem fi definiţi ca naţiune, nici ca popor, suntem o populaţie şi ne mai menţinem în nişte hotare în care am fost recunoscuţi în anii 90. Nu avem doar frustrări, ce se întâţmplă în Parlament e şi o urmare a unor complexe istorice. Suntem foarte complexaţi din punct de vedere istoric. Suntem un rezultat al unui viol istoric şi s-au repeta violurile: a fost 1812, 1940.

(UPDATE 22.06) Valentin Balan: Ce e RM? E un stat falimentar. De ce? Pentru că suntem laşi, niciodată un lucru început nu este dus până la urmă.

(UPDATE 22.05) Alexandru Solcan: Ce e important pentru naţiune este solidaritatea unui proiect comun, a unei idei. Capitalismul nu trebuie construit, spre deosebire de socialism.

(UPDATE 22.04) Valentin Balan: În istorie s-a pedepit laşitatea. Limba, nici până în ziua de azi nu ştim în ce limbă vorbim. Dar se găseşte cineva în Parlament să spună că este bine între şi între. Picioarele pe care trebuie să stea o noţiune, noi ca naţiune suntem laşi.

(UPDATE 22.00) Alexandru Solcan: Principalul ce nu s-a realizat la noi e modernizarea. Cetăţeanului nu i s-a dat deschiderea pentru a se descurca singuri. Parlamentarii trebuie să creeze cadrul legal pentru a se putea descurca, să nu aştepte de la stat. Noi permanent aşteptăm ca cineva să ne rezolve probleme cotidiene. Mentalitatea a rămas una paternalistă.

(UPDATE 21.52) Ion Dron: Acest stat se află pe nisipuri şi e foarte uşor să plece în stânga sau în dreapta. Purtăm o culpă comună. Nu ne-am identificat, la nivel de mahala, ce fel de stat vrem, ce fel de fruntaţi vrem să avem la cârma statului. Suntem o naţiune emotivă şi de aceea suntem foarte uşor atraşi în asemenea discuţii. Trebuie să încetăm, odată şi pentru totdeauna astfel de discuţii. Cei care ştiu despre acest cusur al nostru ne atrag în asemenea discuţii. Noi suntem naţiune majoritară şi trebuie să ne comportăm ca atare. Ziua de 28 iunie nici nu trebuie să o discutăm cu cei care nu înţeleg.

(UPDATE 21.49) Valentin Balan: Istoria se presupune a fi o problemă sensibilă, în special în societăţile de trecere. Apelăm la emoţii, care dezbat populaţia de la problemele cotidiene. E mai uşor să discuţi ce au făcut unii decât ce nu ai făcut alţii. S-a aruncat o piatră şi s-au făcut nişte valuri în Parlament. Un lucru pentru a fi făcut bine necesită timp, dar lumea vrea efecte imediate, aşa că e mai uşor să apelezi la interpretarea evenimentelor istorice, care coagulează electoratul în jurul unui partid.

(UPDATE 21.44) Vasile Croitoru: Pentru politicieni a fost mult mai prioritar interpetarea unor evenimente istorice, decât găsirea unor soluţii pentru anumite probleme, deoarece aşa e mult mai uşor de generat nişte emoţii în societate, care ulterior se transformă în voturi. Nu există o viziune a forului academic din Moldova, dacă s-ar găsi un consens... Societatea s-a fragmentat foarte mult nu pentru că moldovenii nu şi-au putut cunoaşte trecutul, ci pentru că există o componentă etnică pestriţă. Acest lucru a făcut să ne confruntăm cu o disensiune istorică. Politicienii pot discuta astfel de subiecte şi în Parlamnet, dar nu să se provoace unii pe alţii. Contează cum se raportează fiecare forţă politică la acel trecut. Din nimic poţi crea capital politic prin interpretarea unor evenimente, lansarea unor mesaje radicale duce la consolidarea propriului electorat şi partid.

(UPDATE 21.38) Alexandru Solcan: În ultimele luni s-a început o activitate destul de productivă. Nimic în esenţa sa nu este politic, dar poate deveni într-o anumită conjunctură. Reformele s-au terminat, dar schimbări nu sunt. Au început să lovească partidele din ambele extreme, care adună dividende politice din frustrări. Politicienii de fiecare dată vor găsi argumente pentru o decizie sau alta. De felul cum vom aborda istoria depinde ce societate vrem să construim.

(UPDATE 21.33) Ion Dron: Nu trebuie să facă nimic pentru Summitul de la Vilnius, deoarece cu părere de rău de RM se ocupă UE. De trei ani, treburile din această ţară sunt gestionate de partenerii externi. Aici la Chişinău sunt nişte păpuşi, la care să le dai bună ziua, deoarece nu te poţi saluta cu fotoliul gol. La fiecare trei luni, aici stă de gardă un comisar european. Pe noi ne interesează unde va merge această ţară? În Asia, unde nu a fost niciodată, sau acolo unde ne este mai aproape, în Europa?

(21.29) Într-un stat sărac în curs de dezvoltare, prioritare ar trebui să fie problemele cetăţeanului, iar luptele politice din Parlament să se bazeze pe reformele necesare unei vieţi mai bune. Nu este şi cazul Republicii Moldova, unde aleşii poporului preferă să se joace de-a interpretarea adevărului istoric, decât să mişte din loc carul reformelor europene.

28 iunie 1940 a fost un nou motiv de ceartă în Legislativul de la Chişinău. Între timp, omul de rând continuă să aştepte drumuri reparate, salarii mai mari, o viaţă mai bună, toate promise în campaniile elecorale. Cât vom mai lupta cu fantomele trecutului şi când ne vom concentra spre viitor? Vom căuta răspunsul în aceastp seară....

Invitaţii de astăzi sunt:

- politologul Vasile Croitoru,

- politologul Alexandru Solcan,

- expertul în PR Valentin Balan,

- preşedintele Centrului de Monitorizare a Autorităţilor, Ion Dron.