(UPDATE 22.55) Vasile Bumacov: Dacă îmi demonstraţi un domeniu creează multe locuri de muncă, importă mai mult, atunci nu voi spune că merge într-o direcţie greşită. Greşeala cea mai mare că nu am putut fi mai buni decât cei de la Hidrometeo de a prezice cremea.

(UPDATE 22.53) Valeriu Cosarciuc: A venit timpul să ne impunem nişte drepturi, strategia trebuie încă de discutat.

(UPDATE 22.52) Vasile Bumacov: Am mers anul trecut la Bruxelles pentru a prezenta posibilităţile noastre de a absorbi bani. Moldova este o ţară agrară puternică. Mă deranjează, când vom ajunge la fondurile europene, noi trebuie să demonstrăm capacitate de absorbţie. Ar fi bine ca şi instituţiile de cercetări ştiinţifice.

(UPDATE 22.48) Valeriu Cosarciuc: Moldova nu poate merge pe piaţa Uniunii Europene cu produse generice, trebuie diversitate.

(UPDATE 22.46) Vasile Bumacov: Am încercat să redenumim ministerul, ca să includă şi dezvoltarea rurală, însă am primit aviz negativ de la Ministerul Economiei. Cred că ar trebui să avem o direcţie la minister cu această denumire.

(UPDATE 22.44) Valeriu Cosarciuc: Toate organizaţiile de fermieri trebuie să solidarizeze, semnalul a fost dat, şi agricultura trebuie să devină prioritară.

(UPDATE 22.43) Alexandru Slusari: Este importantă voinţa politică. E nevoie ca agricultura să fie numită ramura strategică. Sau facem un salt calitativ sau mai multe sectoare din agricultură vor dispărea.

(UPDATE 22.41) Vasile Bumacov: În noua strategie, se dă o importanţă exploatării durabile a resurselor pe care le avem. Solul este cea mai mare bogăţie. Şi condiţiile climaterice sunt de invidiat, noi nu ştim în ce condiţii se face agricultură în alte ţări. Pentru noi este cel mai important să sporim competivitatea. Încă din 2006, s-a început un proces invizibil, de separarea a agriculturii. Cei care credeau că fondurile vor veni pentru dezvoltarea rurală, dar nu pentru agricultură. De aceea, noi vom reveni la normal. Noi avem de resursele partenerilor externi, pentru a spori competivitatea.

(UPDATE 22.32) Vasile Bumacov:Noi subvenţionăm plasa antigrindină, rachetele, asigurările. Se discută asigurările obligatorii. Acum vrem să vedem cum funcţionează actuala lege. Nu se va întâmpla nimic ieşit din comun cu preţurile. Piaţa internă nu va avea fluctuaţii.

(UPDATE 22.24) Valeriu Cosarciuc: Noi am înaintat Guvernului pentru programul 100 de zile solicitarea ca agriculura să devină prioritate. Agricultura este multiplicatorul economiei. Eu nu am găsit nici în programul Guvernului ca agricultura să fie o prioritate.

(UPDATE 22.22) Alexandru Slusari: Cea mai mare problemă sunt finanţele. În strategia 2020, agricultura nu este o prioritate pentru Moldova. Cum pot fi soluţionate probleme dacă Guvernul nu recunoaşte acest domeniu.

(UPDATE 22.21) Vasile Bumacov: Asigurarea în agricultură nu este atractivă pentru companiile de asigurări, pentru că agricultura este foarte riscantă. Cel care asigură, trebuie să-şi asume o responsabiltate. Statil a venit cu legislaţia privind monitorizarea contractelor de asigurări, asistenţă juridică. Accesul la finanţe – este un lucru stringent, ce putem face decât să subvenţionăm ratele dobânzii. Pentru producători agricoli este o sperietoare să meargă la bancă să ia credite. Peste 400 de agenţi beneficiază de consultanţă.

(UPDATE 22.16) Alexandru Slusari: Este necesară abordarea sistemică, cum majorăm subvenţiile. 

(UPDATE 22.13) Valeriu Cosarciuc: La prima vedere, dacă terenurile sunt asigurate. Am citit strategia pentru anul 2014, pentru fondul de garantare se prevăd 15 milioane. Trebuie să găsim căi de finanţare. Gospodăriile ţărăneşti se finanţează, se mai adaugă comisioane. Avem nevoie de o lege specială de garantare a fermierilor agricoli. Toată suprafaţa agricolă, 2,5% este asigurată. Trebuie să găsim mai mulţi bani şi să promăvăm asigurarea în agricultură.

(UPDATE 22.06) Vasile Bumacov: Suprafeţele au trecut de 40.000 de hectare. În general, situaţia este mult mai bună. Ceea ce a fost în 2007, s-a simţit lipsa umidităţii. Ploile au adus pagube, dar acumularea umidităţii este bună penntru anii viitori. Toată lumea care a suferit vrea ajutor, trebuie să vedem care sunt posibilităţile. Ceea ce ţin foile de ardezie, s-a rezolvat.

(UPDATE 22.02) Alexandru Slusari: Pericolul grindinei este până în septembrie. La prima vedere, ploile sunt mai benefice decât seceta. Dacă să analizăm situaţia, totuşi e dificil. Avem deja 35.000 hectare compromise. Umiditatea din sol influenţează culturile cerealiere. Dacă vor continua ploile, vom avea mai mult grâu furjer, dacă aceste procese vor continua, perspectivele nu sunt strălucite. Totul depinde cum va fi luna august.

(UPDATE 21.49) Vasile Bumacov: Noi avem acelaşi interes, să ajutăm agricultori. Noi avem o mulţime de organizaţii, dar nu ştim cum să comunicăm. Mă bucur că nu s-a pronunţat sentinţa capitală. Noi trebuie să fim obiectiv când discutăm aceste probleme. Trebuie să avem strategii, într-un an avem secetă, într-un an ploi. Dacă vom avea mai mulţi bani de la Banca Mondială, atunci vor fi investiţi în mai multe sectoare.

(UPDATE 21.46) Valeriu Cosarciuc: Agricultura ar trebui să fie o prioritate. De multe ori se discută problemele, dar nu efectele.  Noi, ca federaţie, am propus Guvernului să identifice resurse, pentru subvenţionare încă 500 milioane de lei. Am propus să fie eleborată Legea privind calamităţile. Trebuie să batem cu pumnul în masă când sunt puse la bătaie interesele cetăţenilor. Se găsesc bani pentru maşinile demnitarilor, pentru camere de supraveghere, însă nu se găsesc bani pentru rachete. Este necesar 30-40 la fiecare punct, cele 600 nu vor fi suficiente şi nu va fi soluţionată problema. Au fost cazuri când s-au lansat 800 de rachete. Guvernul cam încet se mişcă, nu vedem un plan de acţiuni.       

(UPDATE 21.40) Vasile Bumacov: În toate Guvernele sunt probleme în comunicarea cu ministerul Finanţelor. Trebuie să abordăm realist această problemă. Eu sper că pe viitor ca să avem şi surse externe. Ne vom concentra să mobilizăm acest minister.

(UPDATE 21.39) Vasile Bumacov: Ministerul Agriculturii nu este responsabil de politicile fiscale, nu este atât de simplu să repartizezi banii. Dacă în acest an nu am avut tot necesarul de resurse financiare, dar prin negocieri cu partenerii de dezvoltare, am adus toate argumentele că acest sistem este cel eficient. Metoda cea mai bună este plasa antigrindină. Plasa este subvenţionată de stat şi este promovată pentru livezi.

(UPDATE 21.36) Vasile Bumacov: Aceste ploi cu grindină au fost mai mult ca niciodată, anul trecut am avut secetă. Noi trebuie să fim pregătiţi să confruntăm. Am fost pregătiţi ca niciodată în ceea ce priveşte sistemul antigrindina. Anul trecut, chiar dacă a fost secetos, nu au rămas rezerve. Noi nu facem strategii pe anul viitor. Am învăţat lecţiile anilor precedenţi şi am venit cu 2.000 de rachete antigrindină mai mult, dar nu am putut planifica atât de multe ploi cu grindină. Anii sunt de diferiţi, nu trebuie să uităm de secetă, care este o calamitate mai periculoasă decât ploile. Prima perioadă, care a fost cea ma intensivă, mnai avem în rezervă 100 de rachete. Am comandat pentru luna august. Nu este simplu, s-au epuizat stocurile şi la producătorii din Rusia, din Bulgaria. Am reuşit să plasez o comandă. Vom achiziţiona pentru luna august încă 600 de rachete.

(21.30) Vremea a lovit din nou în agricultori şi a spălat tot ceea ce nu a reuşit să distrugă grindina de săptămâna trecută. Constatăm, aşadar, că lecţia de anul trecut nu a fost învăţată, iar asigurarea terenurilor agricole nu a devenit o prioritate pentru fermieri.

Nici statul nu a venit cu o lege care să-i oblige pe agricultori să-şi cumpere poliţe. În schimb, acum, caută bani pentru a-i ajuta. Cine trebuie să schimbe modul de a face agricultură în Moldova? Cât de pregătiţi sunt fermierii să preia cele mai bune practici în domeniu pentru a ne integra în Uniunea Europeană?

Aceste subiecte vor fi discutate la Fabrika. Invitaţi lui Alexei Lungu din această seară sunt: ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, preşedintele "Uniagroprotect", Alexandru Slusari şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.