Cele două decenii ce ne despart de anii 2030 nu par o perioadă prea îndepărată, însă ca urmare a schimbărilor accelerate ne putem aştepta în anii următori câteva la inovaţii tehnologice extraordinare. George P. Dvorsky, un bioetician şi futurolog canadian, a întocmit o listă a celor zece tehnologii ce au şanse foarte mari să apară până în 2030, scrie Descoperă.ro.

Iată cele zec tehnologii pe care George Dvorsky crede că le vom avea până în anul 2033:

1. Asistenţi personali cu inteligenţă artificială

Această tehnologie este în lucru de ceva timp. Microsoft a început cu "Clippy", asistentul-agrafă din Office ce s-a dovedit mai degrabă obositor decât util, iar Apple a dotat iPhone-ul cu Siri, un asistent inteligent capabil să reacţioneze la anumite fraze şi să acceseze Internetul. Aceşti doi asistenţi nu se compară cu ceea ce vom avea la dispoziţie peste două decenii.

Ne putem aştepta ca asistenţii noştri personali să reacţioneze firesc la dialogul vorbit, înţelegând elementele de argou şi chiar cuvintele şi frazele noastre personale. De asemenea, asistenţii noştri personali ne vor fi la dispoziţie 24 ore din 24, 7 zile din 7, ca rezultat al omniprezenţei computerelor.

2. Computerele sunt peste tot, dar nevăzute

n viitor, computerele vor fi ubicue. Deja avem computere în maşini, în telefoane, jucării şi chiar în frigidere. Cu toate acestea, ele sunt vizibile, iar de multe ori trebuie să le ţinem în mână sau să folosim tastaturi pentru a introduce informaţii.

Aceste dispozitive devin, însă, tot mai mici ca urmare a revoluţiei miniaturizării aflate în desfăşurare. În scurt timp, dispozitivele de procesare se vor afla peste tot, însă vor fi complet invizibile, integrate în mediul care ne înconjoară. Aceste computere vor fi în hainele noastre, în accesoriile noastre şi chiar în lentilele noastre de contact. Pentru a le folosi vom apela la vorbire şi la tehnologii haptice (cu feedback tactil). Mai mult, este posibil ca aceste dispozitive să fie dotate cu un anumit nivel de "inteligenţă ambientală" care le va permite să acţioneze autonom în anumite condiţii.

Aşadar, în 2030 vom fi înconjuraţi de computere, dar fără a fi conştienţi de prezenţa lor.

3. Animale virtuale cu minţi digitale

Reproducerea digitală a unui creier uman va fi realizată, cel mai probabil, în cea de-a doua jumătate a acestui secol. Până atunci, însă, oamenii vor reuşi să emuleze pe computer creierul unor organisme mult mai simple. Astăzi există deja proiectul OpenWorm, un efort de a digitaliza creierul unui vierme nematod. În următoarele două decenii, vom reuşi cu siguranţă să emulăm creierele altor organisme, cum ar fi furnicile şi albinele.

4. Primul proiect de geoinginerie pe scară largă aprobat oficial

Efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai greu de ignorat, fie că se manifestă sub forma unor superfurtuni, incendii pe scară largă sau temperaturi record. Fie că ne place sau nu, în viitor omenirea va apela la proiecte de geoinginerie. De altfel, discuţiile pe această temă deja au început.

5. Internetul interplanetar

O persoană de pe Terra va ajunge pe Marte până în prima jumătate a deceniului 2030, fie că este vorba despre o agenţie guvernamentală sau de o companie privată. Indiferent cine va ajunge acolo, unul dintre primele lucruri pe care le face pe Planeta Roşie va fi să realizeze o conexiune de Internet cu Terra. De ce? Exploratorii (sau colonizatorii, dacă va fi vorba despre membrii proiectului Mars One vor dori şi vor avea nevoie să acceseze şi să împărtăşească informaţii. De asemenea, este posibil să-şi dorească să efectueze cumpărături online.

6. Prima intervenţie cu adevărat anti-îmbătrânire

Astăzi există pe piaţă mii de produse care pretind că sunt „anti-îmbătrânire”, însă toate acestea sunt fie ceva cu efect pur cosmetic, fie o păcăleală. Nu există nimic disponibil în acest moment care să poată fie încetini, fie inversa efectele îmbătrânirii, nici măcar pastilele de resveratrol sau rapamicina.

7. Roboţi autonomi autorizaţi să ucidă

Ideea unor roboţi ucigaşi pare desprinsă din filmele SF, însă este foarte probabil să devină realitate. Sistemele de arme sunt deja dotate cu un grad de autonomie, printre care se numără rachetele de croazieră. Sistemul Aegis Combat System, prezent pe navele americane, este dotat cu un mod autonom în care foloseşte computere şi radare puternice pentru a ghida armele ce sunt folosite pentru a distruge ţintele inamice.

8. Organe şi carne crescute în laborator

Ne aflăm în mijlocul unei revoluţii a biotehnologiei, iar beneficiile acesteia încep, în sfârşit, să apară. Medicina personalizată va deveni realitate în următoarele decenii, iar medicii vor putea să ne prescrie medicamente realizate pentru a se potrivi în mod exact constituţiilor noastre genetice. Biologii sunt foarte aproape de a reuşi să producă ţisut diferenţiat din propriile noastre celule stem. Acest lucru va permite, în cele din urmă, să ne creştem propriile noastre organe, inclusiv inima, fără mai fi nevoie de donatori şi fără a mai exista riscul respingerii.

9. Fabricatoare personale în fiecare casă

Poate că nu vor fi prezente chiar în fiecare casă, însă aceste dispozitive vor deveni la fel de răspândite cum sunt astăzi playerele DVD sau imprimantele 2D tradiţionale. Imprimantele 3D promit să aibă un efect revoluţionar. Capacitatea de a ne produce propriile produse chiar acasă va transforma modelele tradiţionale de producţie. La început vom fi nevoiţi să plătim pentru a descărca specificaţiile produselor, dar în cele din urmă, ca rezultat al mişcării open source, multe dintre aceste produse vor fi disponibile gratuit.

10. Oceanele vor satisface setea omenirii

Desalinizarea pe scară industrială va deveni realitate până în 2030. Ca urmarea a dezvoltării domeniului energiei solare, mai exact mulţumită dezvoltării unor celule fotovoltaice ieftine şi scalabile, vom putea construi centrale solare masive care vor folosi căldura reziduală pentru a elimina sarea din apa oceanelor. Experţii prezic că deficitele de apă potabilă tot mai mari vor putea fi acoperite tot mai mult datorită acestor centrale solare şi a altor tehnologii începând cu deceniul 2020, urmând ca până în 2030 cea mai mare parte a producţiei de apă potabilă să fie realizată prin această metodă.