O nouă tendinţă prinde rădăcini printre primarii din ţară. Tot mai mulţi şefi ai administraţiilor locale optează pentru o flamură a propriului sat sau oraş. Chiar dacă procedura de elaborare şi avizare a drapelului nu este deloc ieftină, aleşii locali spun că ideea merită cheltuiala.

În faţa sediului primăriei din Buţeni, raionul Hânceşti, sunt arborate trei drapele.

Primarul satului spune că ideea de a avea un steag i-a venit spontan şi că a fost susţinut de localnici. "Pentru drapel s-au cheltuit 5.000 de lei, dintre care 2.500 s-au achitat heraldistului şi 2.500 pictorului. Drapelul localităţii pentru mine este ceva sfânt", a declarat Ion Harbuz.

Fiecare element de pe drapel are o semnificaţie aparte: verdele reprezintă cele trei coline din localitate, culoarea roşie simbolizează evenimentele istorice militare din secolul 18, iar crucile - cele două biserici din sat.

Locuitorii spun că sunt mândri de drapelul lor. "Pentru mine este important, drapelul l-a ridicat în centrul satului, asta e o mândrie pentru sat", a menţionat o femeie.

"Culoarea roşie simbolizează că noi suntem un sat puternic, curajos, iar culoarea albă - că în sat este pace", a remarcat o altă femeie.

"Pentru elaborarea unor simboluri teritoriale este necesară completarea unui chestionar heraldic special cu 21 de întrebări din istoria, etnografia, geografia localităţii, care este menit să scoată în evidenţă cele mai reprezntative elemente din localitatea dată", a explicat heraldistul Silviu Tabac.

Printre cele mai frecvente elemente întâlnite pe aceste flamutri sunt arbori, păsări, bărci. În Moldova, drapele proprii au 30 de sate, 20 de oraşe şi tot atâtea raioane.