(UPDATE 22.55) Tatiana Gherştega: Ministerul Educaţiei este deschis spre comunicare. Acesşti elevi care s-au confruntat cu probleme, ar trebui mai întâi să discute cu membrii Comisiei de admitere.

(UPDATE 22.53) Petru Todos: Noi avem procesul  Bologna determină politicile educaţionale. Cât priveşte facultăţile, acem seminare metode, orice carte care apare este discutată în Senat. Regulamentele se fac în colaborare cu funcţionarii Ministerului şi profesorii. 

(UPDATE 22.50) Anatol Ţăranu: Noua generaţie politică stă în faţa acestor probleme şi trebuie să găsească soluţii. Republica Moldova are o meteahnă. Noi am trecut printr-o revoluţie de renaşterea  a valorilor naţionale, însă scopul nu a fost atins până la capăt. În măsura în care la conducere se află forţe cu opinii divergente, în societate vom avea aceste problemă. Această cotă de 20% este reflectarea situaţiei de conflict, trebuie să existe condiţii egale pentru toţi studenţii.

(UPDATE 22.44) Petru Todos: Noi colaborăm cu România, mai multe cărţi de la edituri ajung în biblioteca UTM. La toate obiectele avem cărţi în limba română, însă profesorii se mai folosesc de literatura în limba rusă. Dar trebuie să recunoaştem că cunoaşterea limbii ruse este un avantaj.

 (UPDATE 22.42) Anatol Ţăranu:  Problema noastră este una politică, o perioadă la Ministerul Educaţiei au fost persoane românofobe. Noi trebuie să valorificăm parteneriatul cu România.

(UPDATE 22.36) Petru Todos: Un specialist bun trebuie să cunoască limba literară, limbajul tehnic. Noi reuşim să aducem studenţii să cunoască limba română, nu excelent, dar acceptabil, am avut şi reacţii negative. Câţiva ani în urmă au fost atacuri dn partea unor forţe politice. Consider că pas cu pas, vom atinge scopul şi vom atinge şi nivelul de cunoaştere a limbii engleze.

(UPDATE 22.33) Anatol Ţăranu: Nu avem un fenomen, sunt doar nişte cauzuri singulare. Noi nu avem nevoie ca limba rusă să funcţioneze în sfera învăţământului superior, noi nu producem specialişti pentru Federaţia Rusă.

(UPDATE 22.25) Svetlana Rusu: Aparent, persoana care a învăţat la liceu în limba rusă şi vrea să continue în limba română, este un caz de discrimnare. Cota de 20% este o resctricţie care nu este justificată şi eronat interpretată de responsabilii.

(UPDATE 22.20) Petru Todos: Cotele provincie, oraşe şi-au pierdut actualitate. Sunt aceleaşi condiţii. Cât priveşte cotele pentru cei care au terminat liceele de limba română şi limba rusă este o problemă complicată. Trebuie să facem un sondaj dacă trebuie de eliminat aceste cote. Vă asigur că acei care ne-au atacat vor vrea reintroducerea cotelor. Este o cotă formală, cred că universităţile vor înmatricula toţi cei care s-au înscris, din lipsă de studenţi. Noi modificăm la toate punctele, cu excepţia celor care se referă la subiecte sensibile.  

(UPDATE 22.14) Tatiana Gherştega: Nu este o problemă, băiatul trebuia să se apropie de secretarul comisiei. După ce sunt acceptaţi al studii, ei au posibilitatea să fie transferaţi în grupe de limba română. Nu este rău că sunt aceste cote, ele sunt dictate de situaţie. Ministerul Educaţiei nu poate elabora un act, fără a consulta situaţia din teritoriu. Modificările au fost aprobate în funcţie de solicitări. Noi am propus un plan cadrul universităţilor, dar universităţile îl adaptează după situaţie. Fiecare caz este examinat. Nu avem probleme nerezolvabile. 

(UPDATE 22.11) Anatol Ţăranu: Este discrimnare, pur şi simplu nu au fost gândite toate situaţiile. Este nevoie o reacţie a Minsiterului Educaţie, ca să fie introduse modificările necesare. Situaţia, cu adevărat este, nefirească. Noi suntem o ţară săracă. Ce facem când resurse nelimitate sunmt orientate în grupele ruse, pentru că aceşti tineri, în mare parte, vpor să plece peste hotare. Noi prin faprul că direcţionăm pentru a învăţa în limba rusă, noi conservăm situaţia. Eu măte m că noi aici ne apriopiem de altă problemă. Sunt ferm convins că Ministerul va rezolva problema, se vor găsi şi forţe politice.  

(UPDATE 22.06) Victor Bulat, tatăl lui Nichita: Eu am doi fii, unul a finalizat deja studiile. Decizia fiului mai mic a fost luată independent ca să înveţe în limba română. Eu vreau ca fiul meu să fie specialist în ţara sa. În clasa fiului meu, cunosc 5 cazuri, oameni care vor să înveţe, le este interzis.

(UPDATE 21.55) Svetlana Rusu: Referitor la situaţia creată, Centrul pentru Drepturile Omului s-a autosesizat, anterior nu am avut astfel de sesizări. Am analizat imediat care este cadrul normativ, de fapt ceea ce am constatat - nu am văzut un motiv legal care ar fi o piedică pentru studii. La nivelul normativ, cadrul este ajustat la standardele internaţionale. Este vorba de o interpretare eronată a celor care primesc documentele. Avocatul parlamentar a avut o discuţie cu reprezentanţii Ministerului, ca să nu se admită nişte practici eronate. Evident, dacă li se refuză atunci li se încalcă dreptul la studii.

(UPDATE 21.55) Nichita Bulat, absolvent al unui liceu cu limba rusă: Am ales să învăţ în limba română, pentru că eu vreau să rămân aici, nu vreau să plec peste hotare. Eu voi face tot posibilul să învăţ în limba română, nu sunt universităţile de vină, legea nu este gândită până la urmă. Dacă nu voi reuşi aici, atunci voi încerca să depun actele pentru studii în România.

(UPDATE 21.44) Anatol Ţăranu: Acest caz vorbeşte despre faptul că situaţia lingvistică evoluează. Această cotă de 20% a fost introdusă pentru a proteja drepturile vorbitorilor de limba rusă. Este vorba de un priveligiu. Astăzi, situaţia s-a schimbat spre bine. Mai mulţi tineri cunosc limba română. Ministerul trebuie să acţioneze promt şi să aducă situaţia în concordanţă cu lucrurile existente. Noi trebuie să ne învăţăm de la vorbitorii ruşi cum să ne apărăm drepturile.  

(UPDATE 21.40) Petru Todos: Eu i-aş îmbrăţişa pe toţi dacă ar veni să facă studii în grupele de limba română. Cu plăcere am fi trecut grupele de limbă rusă în grupele de limba română, am putea în schimb să introducem limba engleză, dar nu putem face acest lucru. Suntem obligaşi să împărţim grupele şi responsabilităţile didactice. La toate facultăţile, avem grupe cu predare în limba rusă. Acea domnişoară, dacă ar fi dorit să facă studii atunci ar rebui să aleagă din mai multe specialităţi. Trebuia să se adreseze la secretarul comisiei sau la pro-rector sau la rector. Toate aceste probleme sunt mici, puteau fi rezolvate în jumătate de oră. Noi astăzi, suntem în criză de studenţi, vom lua oroce copil, îl vom lua la orice studii, nu sunt probleme. Sunt probleme care cineva le-a provocat. 

(UPDATE 21.36) Tatiana Gherştega: Actele normative în dependenţă de problemele la zi. În ceea ce ţine de cota de 20% la alolingvi, o avem de 20 de ani. În această cotă se încadrează toţi aloligvii. În anii precedenţi nu a apărut această problemă. Noi intervenim în fiecare caz, este salutabil că studenţii vor să înveţe în limba română. Este un regulament cadru, iar în dependenţă de caz, Universităţile îl modifică. Acest procent a fost propus la insistenţa aloligvilor. Acest regulament a apărut după anii 90, ca să aibă acces la studii.

(21.30) În Moldova există câteva teme care înfierbântă, periodic, societatea. Una dintre acestea este cea cu privire la integrarea cetăţenilor vorbitori de alte limbi. Este un adevăr că există mulţi dintre cei care nu cunosc limba de stat, dar sunt angajaţi în funcţii publice.

Se întâmplă în spitale, primării, Guvern, Parlament. Subiectul polarizează societatea şi, de cele mai multe ori, este tratat prin două aspecte: dorinţa vorbitorilor de alte limbi de a studia limba română şi condiţiile pe care statul le creează în acest scop.

Iată că actuala campanie de admitere la studii superioare a scos la suprafaţă o lacună a statului. Tinerii care au făcut studii în limba rusă nu sunt admişi la facultăţi cu predare în limba română. Despre ce fel de integrare armonioasă a lor în societate putem vorbi în aceste condiţii? 

Acest subiect va fi discutat la Fabrika. Invitaţii lui Alexei Lungu sunt: consultantul superior al Ministerului Educaţiei Tatiana Gherştega, consultantul avocatului parlamentar Svetlana Rusu, prim-prorectorul UTM Petru Todos, directorul Centrului "Politicon" Anatol Ţăranu.