Fracţiunea Partidului Comuniştilor solicită ca şedinţele Parlamentului, din sesiunea  de toamna 2013, să înceapă mai devreme, adică pe 12 septembrie şi pe 26 septembrie, aşa cum este programat. Solicitarea comuniştilor este motivată prin faptul că aleşii poporului ar tebui să audieze mai multe persoane cu funcţii de răspundere în stat, pe marginea vănzării pachetului majoritar al Băncii de Economii, dar şi pe marginea proiectului privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău.

Potrivit unui comunicat de presă al PCRM, "este necesară includerea în ordinea de zi a şedinţei plenare Legislativului a chestiunii privind organizarea în regim de urgenţă a audierilor parlamentare deschise a Guvernului, Băncii Naţionale, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Procuraturii Generale, cât şi a altor instituţii ale statului".

De asemenea, comuniştii consideră că este necesar să fie audiaţi: prim-ministrul Iurie Leancă, Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, preşedintele Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, şi viceministrul Finanţelor Victor Barbăneagră şi procurorul general, Corneliu Gurin.

"La şedinţa Biroului Permanent, de săptămâna trecută, reprezentanţii PCRM au acceptat, fără rezerve, ca primele şedinţe de plen din sesiunea de toamnă să se desfăşoare pe 26 şi 27 septembrie. Nu pot comenta acum schimbarea lor de poziţie", a declarat preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ.

Pe 4 septembrie Biroul permanent al Parlamentului a decis ca prima şedinţa a Legislativului să aibă loc pe 26 septembrie. Până atunci, deputaţii urmează să stabilească ordinea de zi pentru această şedinţă. 

Amintim că statul nu mai este acţionar majoritar al Băncii de Economii. Guvernul a pierdut 20 la sută din acţiunile instituţiei, dar şi-a păstrat pachetul de blocaj, de 33,3 la sută, din hârtiile de valoare ale BEM, după ce, anterior, Parlamentul a recomandat Executivului trei posibile soliţii de depăşire a crizei de la Banca de Economii. Una dintre ele prevedea păstrarea de către stat doar a pachetul de acţiuni de blocaj.

Iar Aeroportul Internaţional Chişinău a fost dat în concesiune pentru 49 de ani companiei "Avia Invest". Întreprinderea s-a angajat să modernizeze aeroportul şi să facă investiţii de 244,2 milioane de euro în această perioadă. Potrivit ministrului Economiei, aceasta este cea mai bună soluţie. "Eu consider că este o decizie corectă. Dacă Ministerul Finanţelor ar avea un milion pentru a face investiţiile necesare, atunci nu am avea nevoie de concesiune, însă noi nu avem aceşti bani", a declarat Valeriu Lazăr.