Cele mai puternice economii ale UE ar dori să revină la vechile monede, reiese dintr-un studiu prezentat de cotidianul francez la Croix. Neîncrederea în moneda europeană este în creștere față de anul trecut în țări precum Germania, Spania și Italia, scrie Capital.ro.

Conform studiului publicat de cotidianul francez și preluat de AFP, euroscepticismul progresează în Franţa, Germania, Italia şi Spania, la fel ca şi neîncrederea în moneda euro.

Totuși, majoritatea persoanelor chestionate consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun, potrivit sondajului realizat de Institutul Ifop la cinci ani după prăbuşirea băncii Lehman Brothers care a marcat debutul crizei.

Cu toate acestea, în statele menționate mai sus majoritatea se restrânge în favoarea euroscepticilor care sunt de părere că apartenenţa la UE este un lucru negativ: 37% în Spania (faţă de 26% în iunie 2012), 43% în Franţa (faţă de 38%), 44% în Germania (faţă de 36%), 45% în Italia (faţă de 39%).

În ceea ce privește abandonarea euro pentru a se reveni la moneda naţională, cei care își manifestă această dorință crește de la an la an. De exemplu, în Germania 43% dintre persoanele chestionate au declarat că și-ar dori revenirea la marcă, procentul este în creștere cu peste patru puncte procentuale, de la 39%, în 2012, la 43% în acest an.

O creștere semnificativă a procentului celor care nu mai cred în moneda unică se înregistrează și în Spania, unde procentul s-a majorat de la 25%, în 2012, la 38%, în acest an. O altă țară unde se dorește revenirea la fosta monedă este Italia, 35% din persoanele chestionate dorindu-și acest lucru, față de 28%, procentul înregistrat anul trecut. Totuși, în Franţa procentul scade la 33% de la 35% în iunie 2012.

Studiul a fost realizat de Ifop pentru La Croix pe un eşantion de 4.006 persoane, reprezentativ pentru populaţia franceză, germană, italiană şi spaniolă, pe baza metodei cotelor după stratificarea pe regiuni, cu 1002 interviuri în Franţa, 1004 în Italia şi câte 1000 în Germania şi Spania. Eşantionul a fost chestionat online, între 29 august şi 4 septembrie anul current.