Astăzi au loc alegeri legislative în Germania. Peste 62 de milioane de cetăţeni sunt aşteptaţi la vot
Germanii îşi decid astăzi viitorul. 62 de milioane de cetăţeni îi aleg pe cei 598 de deputaţi. Campania a trecut, partidele şi liderii au arătat ce pot, acum este rândul populaţiei să spună ce vrea. De luni, Germania va avea un parlament şi un guvern nou. În ajunul scrutinului, cancelarul Angela Merkel şi principalul său contracandidat, liderul social-democraţilor, Peer Steinbrueck, au încercat să convingă alegătorii să meargă la vot.
Sistemul electoral german este mixt-proporţional şi favorizează coaliţiile. Fiecare alegător primeşte două buletine de vot, unul pentru candidatul pe circumscripţie şi altul pentru lista de partid. Votul este considerat valabil doar dacă sunt semnate ambele buletine.
De obicei, partidele nu ajung la o majoritate absolută. Astfel, Gemania este condusă de o coaliţie la baza căreia stă formaţiunea care a obţinut mai multe voturi. Logica sistemului electoral german este, pe de-o parte, ca cetăţeanul să aibă un reprezentant local în Bundestag şi, pe de altă parte, să poată decide şi reprezentarea partidelor în legislativ.
Pragul electoral este de cinci la sută. Cancelarul german nu este ales în mod direct, dar este propus de preşedinte şi, de obicei, este liderul partidului care obţine majoritatea la alegeri. Ulterior, Parlamentul supune votului propunerea şefului statului.
Cu 34 de partide în cursă, lupta de astăzi din Germania se dă între o doamnă de fier şi un economist cu simţul umorului. Chiar dacă în Parlament vor ajunge cinci sau şase formaţiuni, bătălia cea mare este pentru fotoliul de cancelar. Angela Merkel vrea al treilea mandat, iar Peer Steinbruck încearcă să o detroneze.
Doamna de Fier a Germaniei a reuşit să se impună într-o ţară în care politica a fost dominată tradiţional de bărbaţi. Angela Merkel este prima femeie cancelar şi a fost desemnată de şapte ori, de revista Forbes, drept cea mai puternică din lume. Merkel a avut un rol incontestabil în soluţionarea crizei datoriilor în care s-a pomenit spaţiul monedei unice. Activitatea sa i-a adus numeroase laude, dar şi critici. Este iubită acasă şi denigrată în ţările lovite de criză. De-a lungul timpului a fost supranumită „Frau Nein” adică „Doamna Nu”, pentru că nu cedează foarte uşor, dar şi "Terminatorul Europei", pentru că ar avea o obsesie pentru austeritate.
Social-democratul Peer Steinbruck, un orator desăvârşit cu simţul umorului, va rămâne în istorie drept candidatul care a ridicat degetul mijlociu pe coperta unei reviste. În fotografie el a vrut să pară ironic, dar societatea germană a condamnat gestul. Licenţiat în ştiinţe economice, în vârstă de 66 de ani, Peer Steinbrück a fost ministru al Finanţelor în primul guvern Merkel. În timpul campaniei, şi-a creat o imagine de materialist. A fost criticat după ce a declarat că o sticlă de vin de cinci euro e prea proastă pentru el şi că salariul de cancelar este prea mic.