Limba română a fost INTERZISĂ în Găgăuzia
Adunarea Populară a Găgăuziei a hotărât să interzică utilizarea noţiunii "limba română" pe teritoriul autonomiei. Iniţiativa propusă de către deputatul Ivan Burgudji a fost aprobată cu unanimitate de voturi.
Deputatul Ivan Burgudji spune că sintagma "limba română" contravine Constituţiei.
"Este necesar ca pe teritoriul autonomiei să ajustăm totul în conformitate cu Legea Supremă", a declarat deputatul Ivan Burgudji.
Iniţiativa de excludere a noţiunilor "limba română", "literatura română", "istoria românilor" din programa şcolară şi din actele instituţiilor din autonomie a fost susţinută şi de başcanul Găgăuziei. Mai mult, Mihail Formuzal vrea ca în instituţiile de învăţământ din regiune să nu se mai studieze nici istoria românilor.
"În Constituţia Republicii Moldova este scris: limba moldovenească. Gata! Nu putem învăţa istoria ţărilor vecine, ci istoria propriului stat!", a menţionat Formuzal.
Comunistul Oleg Garizan, care a participat la şedinţa Adunării Populare, a salutat decizia aleşilor de la Comrat.
"Vă mulţumesc pentru acest proiect de lege. El nu este unul politizat. Acest proiect de lege vine să respecte Constituţia", a spus comunistul Oleg Garizan.
Profesorii şi elevii din regiune au opinii diferite privind denumirea limbii.
"Decizia lor mă omoară, deoarece ei nu se uită că elevii nu învaţă româna. Hai să-i spunem limba ţării sau limba de stat, dar să o studiem! Ei nu ne-au creat condiţii pentru a preda cumsecade această limbă", a menţionat o profesoară.
"La şcoală trebuie să învăţăm limba literară. Şi limba este română! Eu sunt profesoară de limba română!", a precizat o doamnă.
"Denumirea nu are importanţă. Important e ceea ce învăţăm!", a spus o elevă.
"Strămoşii noştri sunt moldoveni, nu români", a afirmat o tânără.
Politicienii de la Chişinău spun că aleşii de la Comrat nu urmăresc decât să câştige dividende electorale.
"Anumiţi politicieni încearcă să adune capital politic pe anumite chestiuni sensibile", a afirmat preşedintele Parlamentului, Igor Corman.
"Singura instituţie care decide pe curriculum şi care poate să schimbe denumirea disciplinelor este Consiliul Naţional pentru Curriculum. Altcineva, dacă vrea să facă o modificare, această decizie va fi una ilegală", a declarat ministrul Educaţiei, Maia Sandu.
Adunarea Populară a mai aprobat, în prima lectură, un proiect privind crearea Tribunalului Regulamentului Găgăuziei. Structura va avea aproape aceleaşi atribuţii ca şi Curtea Constituţională de la Chişinău.