Mărimea medie a mitei care se dă în ţara noastră este de 12 mii de lei. Iar cel mai frecvent, aceasta este oferită pentru favoruri la locul de muncă. Sunt datele unui studiu făcut de Centrul Naţional Anticorupţie.

Rezultatele studiului arată că cei care iau cel mai des mită sunt bărbaţii, cu o vârstă medie de 42 de ani. Ei au studii superioare şi sunt jurişti sau reprezentanţi ai unei autorităţi publice. De asemenea, ei exercită funcţii de conducere. Şi cei care denunţă actele de corupţie sunt, în majoritatea cazurilor, bărbaţi. Dintre ei, 73 la sută au, în medie, 32 de ani. 86 la sută nu au studii superioare, iar 72 la sută nu au un loc de muncă.

Peste 90 de procente dintre denunţători nu au nicio relaţie cu funcţionarul corupt. De cele mai multe ori, mita se dă pentru îndeplinirea unor acţiuni ce contravin obligaţiilor de serviciu. În alte 22 la sută din cazuri, se dau bani pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, iar fiecare a cincia act de corupţie vizează neîndeplinirea angajamentelor obligatorii.

Avocatul Adrian Lebedinschi este sceptic în privinţa rezultatelor studiului. "Trăim într-un stat unde corupţia începe de la vârfuri de la conducerea statului şi coboară în jos, deaceia juriştii sunt printre cei mai vizibili", a declarat acesta.

Fostul procuror general, Dumitru Postovan, are însă altă părere. "Desigur că e trist că anume cei care sunt chemaţi să lupte cu acest flagel ei nu că sunt implicaţi dar sunt în vârf în topul acestui moment. Ştiţi numai pe frică treabă nu faci dar atunci când ei nu au frică deloc, de băgat frica trebuieşte", a spus fostul procuror.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, spune că fenomenul corupţiei, cel puţin din rândul judecătorilor, va dispărea în câţiva ani. "Sunt avizate proiectele de legi cu salarizarea judecătorilor va fi mărit salariul pe de o parte, pe de altă parte este proiectul de lege care va responsabiliza judecătorii", a afirmat Poalelungi.

Potrivit psihologilor, un lucru important este faptul că tinerii sunt cei care denunţă cazurile de corupţie. "Păcarul este că vechea generaţie are atât de mare putere care intoxică şi pe ei, şi asta e mare păcat. Până ce nu se schimă faţada totală generaţia nouă nu ia, trebuie să se schimbe câteva generaţii", a explicat Gholamali Mohammadifard.

Potrivit studiului realizat de CNA, instanţa a dictat sanţiuni reale de privaţiune de liberatate în doar trei cazuri dintre cele aproape 200 de dosare analizate.