Noul Cod al Educaţiei a fost prezentat astăzi pentru dezbateri de către ministerul de profil. Documentul prevede mai multe măsuri, menite să îmbunătăţească învăţământul din Moldova. Printre ele se numără studierea aprofundată a limbilor română şi engleză în toate instituţiile de învăţământ şi majorarea numărului disciplinelor opţionale.

Proiectul noului Cod al Educaţiei prevede consolidarea autonomiei şcolilor şi le permite acestora să dezvolte afaceri. Totodată, în instituţiile de învăţământ din Moldova vor fi instituite consilii de administrare, din care vor face parte profesori şi părinţi.

Documentul anulează obligativitatea studiilor pedagogice în cazul persoanelor care vor opta pentru funcţia de director de şcoală. Acesta va fi numit pe un termen de cinci ani şi va putea candida doar pentru două mandate consecutive.

Conform noului Cod, limba engleză va fi studiată în toate instituţiile de învăţământ. Autorii proiectului şi-au propus să mărească numărul disciplinelor opţionale până la 25 la sută în licee, 15 la sută în gimnazii şi 10 la sută în clasele primare. O altă prevedere se referă la evaluarea profesorilor, care va fi făcută anual.

Ministerul argumentează necesitatea noului Cod al Educaţiei prin eliminarea problemelor din domeniu.

"În primul rând, avem acces insuficient la etapa preşcolară. Avem o uşoară scădere a ratei de înrolare la gimnaziu, participare redusă la învăţare pe tot parcursul vieţii, acces redus la studii de calitate în învăţământul vocaţional tehnic şi acces limitat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale. De asemenea, sunt performanţe scăzute la evaluarea internţională PISA 2009 şi performanţe scăzute de la Bacalaureatul din vara acestui an", a declarat ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

Unii pedagogi sunt sceptici în privinţa evaluării fără note a elevilor din clasele primare.

"Notarea cu bine, foarte bine, soare, steluţă pot veni ca elemente de notare adiacente. Nu cred că este o idee inspirată şi nu cred că ea va contribui la evaluarea obiectivă", a menţionat o profesoară.

Alţii speră că legea nu-i va discrimina pe învăţători.

"Nu ştiu de ce se consideră că un învăţător de clasele primare lucrează mai puţin şi i se achită doar 80 de lei pentru dirigenţie, pe când la treapta gimnazială şi liceală se plăteşte 150 de lei", a afirmat o profesoară.

Proiectul mai prevede ca învăţământul să fie obligatoriu până la vârsta de 18 ani. După ce va fi definitivat, Codul Educaţiei urmează să fie avizat de Guvern şi aprobat de Parlament.