Parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi propunerea Comisiei Europene de abolire a vizelor pentru cetăţenii moldoveni sunt principale evenimente ale aceastei săptămâni.

Luni s-au împlinit zece ani de la eşecul semnării aşa-numitului "Plan Kozak" pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea crearea unei federaţii asimetrice, în care Transnistria şi Găgăuzia urmau să obţină statut special.

Problema reglementării conflictului transnistrean a fost discutată marţi, când a avut loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. Pe agenda discuţiilor s-a aflat libera circulaţie a populaţiei, amânarea sancţiunilor pentru cetăţenii străini care traversează linia administrativă a regiunii, dar şi prelungirea de către Chişinău a licenţelor pentru transportatorii transnistreni.

Miercuri, Comisia Europeană a propus abolirea regimului de vize în spaţiul Schengen pentru cetăţenii moldoveni deţinători de paşapoarte biometrice. Un răspuns în acest sens am putea avea până în luna mai, când vor avea loc alegeri în Parlamentul european.

La mijlocul săptămânii, Partidul Liberal a cerut Ministerului de Externe ca vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, să fie declarată persoana non-grata, pentru ofensele care au fost aduse de politician la adresa Republicii Moldova.

Joi, preşedintele român Traian Băsescu a declarat că următorul proiect important pentru România, după intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, trebuie să fie unirea cu Republica Moldova.

Tot joi, judecătoria din Comrat a suspendat decizia Adunării Populare a Găgăuziei privind demiterea başcanului Mihail Formuzal, adoptată recent. Instanţa a mai suspendat hotărârea care prevedea organizarea referendumului privind vectorul politicii externe a Moldovei.

Sfârşitul de săptămână a fost marcat de un moment istoric. Republica Moldova a parafat acordul de asociere cu Uniunea Europeană la Summitul de la Vilnius. Documentul prevede şapte titluri ce reflectă condiţiile dezvoltării relaţiilor moldo-comunitare. Acestea ţin de principiile generale ale relaţiilor cu Uniunea Europeană, cooperarea politică, asigurarea unei justiţii eficiente, libertate, dar şi un şir de protocoale.