PCRM cere din nou gardă de corp plătită de stat pentru Voronin. Ce răspuns au primit comuniştii
Fracţiunea PCRM vrea ca liderul lor, Vladimir Voronin, să fie păzit de gărzi de corp plătite de stat până la încheierea mandatului actualului Parlament. Comuniştii i-au cerut şefului statului Nicolae Timoti să prelungească termenul. Preşedinţia va lua o decizie doar după ce va exista o solicitare din partea liderului opoziţiei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, Vlad Ţurcanu, liderul fracţiunii PCRM, Maria Postoico, a invocat în demersul său că şeful ei de partid are nevoie de pază pe motiv că este liderul celui mai important partid de opoziţie. Mai mult, Postoico a menţionat că Vladimir Voronin este activ în viaţa politică, are mai multe întâlniri cu alegătorii şi că viaţa lui ar fi în pericol.
Totuşi, preşedintele ţării a discutat cu reprezentanţii Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, dar şi cu cei ai Serviciului de Informaţii şi Securitate despre asigurarea protecţiei lui Voronin. "Dacă va fi o decizie ca domnului Vladimir Voronin să i se ofere protecţie şi pază pe viitor, noi o să facem acest lucru", a spus şeful SPPS, Victor Ţărnă.
Oamenii interpretează în mod diferit cererea comuniştilor:
"Se teme de ceva. A făcut ceva cred, mă gândesc aşa. Dacă eu nu mă tem merg singură, dumneata la fel, dar dacă faci ceva trebuie să ai frică".
"Orice om de stat, ar trebui păzit. Oricum sunt oameni de istorie".
"Cred că e ceva legat de un prestigiu, să fie păzit, să ai maşină la scară, să ai un bodyguard care să stea ca un câinişor la uşă e ceva de bine cred".
Fracţiunea PCRM a cerut şi în luna august prelungirea termenului de pază, asta în condiţiile în care acesta expira pe 11 septembrie. Voronin a declarat, însă, că nu are nevoie de pază şi că nu-i este frică de nimic. Întrucât Voronin a făcut această afirmaţie, Preşedinţia a decis să ia o decizie în privinţa pazei numai după ce Vladimir Voronin va veni personal cu o solicitare.
Potrivit legii, foştii şefi de stat beneficiază de pază şi maşină de serviciu din partea statului timp de patru ani de la încheierea mandatului. Legea îi oferă, însă, şefului statului dreptul de a prelungi acest termen în cazul în care se constată un pericol pentru viaţa fostului preşedintelui.