Intervenţii chirurgicale ce păreau de domeniul imposibilului, realizate în Moldova anul trecut. Mai multor pacienţi li s-a oferit o a doua şansă la viaţă
Inventarul anului 2013 în medicina de stat din Moldova are, din fericire, şi câteva capitole remarcabile. Doctorii au avut posibilitatea să aplice în practică cercetările efectuate pe parcursul anilor şi să-şi demonstreze profesionalismul. În acelaşi timp, unor oameni li s-a oferit încă o şansă la viaţă. Vorbim despre intervenţiile chirurgicale, care anterior nu se făceau în spitalele din ţara noastră, dar şi despre proiecte care au pus bazele unei medicini moderne, capabilă să răspundă necesităţilor tuturor pacienţilor.
Un reper cu adevărat memorabil în lumea medicală naţională a fost cel din domeniul transplantului de ficat. Două femei şi un bărbat au primit a doua şansă la viaţă în urma unor intervenţii chirurgicale ce păreau de domeniul imposibilului în urmă cu un an.
"Din 2007 şi în fiecare an din august şi până în august socoteam: a trecut un an, am trăit, iarăşi trecea un, iarăşi ziceam că am trăit, dar cine ştie până la anul… dar, acum sper, sper că o să trăiesc şi o să cresc şi nepoţeii lor şi o să mă bucur", a declarat Ecaterina Cimpoieş, pacientă.
Ecaterina Cimpoieş avea 47 de ani când medicii i-au spus că singura soluţie de a scăpa de ciroza hepatică era transplantul de ficat. Femeia a crezut atunci că este condamnată la moarte, fiindcă în Moldova nici nu se vorbea despre asemenea operaţii, iar pentru una în străinătate nu avea bani. Pe 22 februarie anul acesta minunea s-a produs. Pacienta a fost beneficiara unei premiere naţionale: transplant de ficat de la donator viu. Donatorul a fost chiar fiul ei, un tânăr de 28 de ani.
"Ştiţi ca şi când m-am născut a doua oară. Am fost la mănăstire şi m-am rugat maicii Domnului să-mi ia durerea asta, să n-o mai am şi Maica Domnului m-a ajutat", a adăugat aceasta.
Reuşita se datorează unei echipe mixte, cu şapte medici moldoveni şi opt din România. Coordonatori au fost renumitul chirurg român Irinel Popescu şi fostul ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu.
"Operaţia a decurs foarte bine. Donatorul e un tânăr cu o stare de sănătate foarte bună şi nu ne aşteptam la surprize foarte mari. Dacă să raportez această intervenţie la media unei operaţii de transpalant, e mai degrabă în jumătatea favorabilă", a menţionat directorul Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic din Bucureşti, Irinel Popescu.
Agenţia de transplant îşi propune să efectueze, anual, până la zece operaţii de acest fel. Însă trebuie găsiţi şi banii necesari, fiindcă vorbim despre costuri destul de mari. "În primul rând să avem un program de stat finanţat de stat. Dacă nu vom avea un program finanţat de stat, compania de asigurări, doar ea, aparte, separat, nu va putea suporta cheltuielile legate de transplant lărgit", a spus chirurgul Vladimir Hotineanu.
La jumătate de an după transplant, mama şi fiul se simţeau foarte bine. Iar acum, băiatul deja a plecat la muncă peste hotare. "După transplant am început să visez şi doresc să mi se împlinească toate dorinţele pe care le pun pe viitor. O viaţă nouă, cu bucurie", a afirmat prima beneficiară de transplant de ficat.
Trei luni mai târziu, altă poveste de succes. Un tânăr de 28 de ani a primit o parte de ficat chiar de la prietenul său din copilărie, cu care s-a dovedit compatibil. "Stau şi retrăiesc pentru dânsul. Într-adevăr îi doresc viaţă, îi doresc succes, ca să trăiască şi el. Nu vreau să-l pierd, e tânăr, 28 de ani are", spunea atunci mama tânărului.
În prezent, atât Dumitru Alboteanu cât şi prietenul cel generos au lăsat în urmă acel moment şi se bucură de viaţă. Iar în toamnă, mai exact pe 21 noiembrie, la Spitalul Republican a fost efectuată cea de-a treia intervenţie de acelaşi gen. A fost o supriză, fiindcă anterior conducerea spitalului anunţase că, din lipsa fondurilor, operaţia se amână pentru anul viitor. Odată depăşit impasul financiar, femeia de 52 de ani bolnavă de ciroză a primit o bucată de ficat de la fratele său.
"Mi-e soră. O singură soră avem şi mi-am zis s-o ajut. Foarte bine a fost, mă simt bine şi sper ca peste două zile să-mi dea voie acasă şi cred că va fi totul bine", a menţionat fratele femeii.
Costurile celor trei operaţii, adică peste un milion de lei fiecare, au fost suportate din bugetul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în prezent, pe lista de aşteptare pentru un transplant de ficat sunt aproximativ 30 de oameni.
Un alt capitol cu ştiri pozitive este cel despre intervenţiile chirurgicale complicate suferite de trei copii cu afecţiuni congenitale. O echipă de medici moldo-elveţiană a rezolvat problemele cardiace ale unei fetiţe de un an şi jumătate, a unui băieţel de doi ani şi al unui adolescent de 13 ani. Mama acestuia din urmă a aşteptat cu sufletul la gură rezultatul operaţiei.
Rugăciunile mamei şi eforturile medicilor au avut succes. Toate operaţiile au fost efectuate gratuit, în baza unui acord între Spitalul Universitar din Geneva şi Spitalul Republican din Moldova.
Însă în ţara noastră se nasc anual până la 700 de copii cu malformaţii cardiace, iar 300 dintre ei ajung să fie operaţi. Compania Naţională de Asigurări şi Spitalul Republican suportă costurile care variază între 7.000 şi 15.000 de euro. În restul Europei suma poate ajunge la 30.000 de euro.
Pe 26 iulie a avut loc o premieră cu totul specială. Neurochirurgii din Moldova au realizat o operaţie pe creier fără anestezie generală. În timpul intervenţiei, pacientul a fost conştient, dar NU a simţit durerea.
"Sunt plin de viaţă. Vreau să mă căsătoresc. În timpul operaţiei am simţit puţin discomfort. Când îmi era frig, când îmi era cald. Nu am simţit durere", a declarat pacientul dupa intervenţia chirurgicală.
Denis şi familia sa au aflat pe neaşteptate că operaţia era singura soluţie. Tânărul a ajuns la medic în urma unor episoade cu tulburări de vorbire şi de coordonare a mişcărilor. Analizele au arătat că are o tumoare pe creier.
Chirurgii ştiu că orice operaţie pe creier are o doză destul de mare de risc, fiindcă poate fi urmată de probleme de vorbire şi de deplasare. Uneori sunt irecuperabile. Avantajul operaţiei fără anestezie este că medicii pot controla direct reacţia pacientului.
"Parcă este simplu, parcă nu trebuie mult utilaj. Controlezi pacientul chiar pe masa de operaţie. Acest lucru permite să nu fie admise greşeli. Însuşi pacientul ne ajută, vorbind cu noi. Am avut mari emoţii. Iar când el a glumit, am respirat uşor. Deci, totul a mers bine.", a menţionat neurochirurgul Grigore Zapuhlâh.
Lipsa de specialişti şi aparatură modernă nu a permis până acum astfel de intervenţii. Medicii de la Institutul de Neurochirurgie s-au pregătit pentru acest tip de operaţie mai mulţi ani. "Neuronavigator - este un utilaj care permite de a depista toate zonele care sunt în regiunea dată, pentru a nu atinge zonele relevante", a explicat Ion Moldovanu, directorul Institutului de neurochirurghie.
În Moldova, costurile pornesc de la 3000 de euro şi ajung pe la 5000 de euro. Asta în timp ce în Europa de Vest vorbim şi de 15.000 de euro. La noi în ţară operaţia este gratuită pentru pacienţii cu poliţă de asigurare medicală. Anual, la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie sunt operaţi circa 2.000 de oameni. În medie, o sută dintre ei suferă de tumori cerebrale.
Veşti bune şi din alt domeniu. Deja cunoscutul traumatolog Nicolae Şavga a început să practice un nou tip de intervenţie în cazul herniilor de disc, prin injectarea unui preparat în discul intervertebral. Preparatul a fost pus la punct în Franţa în 2001, iar metoda este folosită pe scară largă în ţările Uniunii Europene abia de câţiva ani.
Primul pacient moldovean a fost Ludmila Berlizova, care după 20 de ani de suferinţă şi tratamente fără efect, nici nu mai putea merge. "Nu-mi simţeam picioarele. Făceam injecţii, cred că în jur de 50, dar situaţia nu s-a îmbunătăţit.De asta eu am riscat să fac aşa procedură. Dar a decurs totul bine", a afirmat pacienta.
"În cazul în care hernia este pana la jumătatea canalului vertebral, când nu a ieşit conţinutul canalului ea este destul de efectivă. Şi în aşa caz avantajele că nu este traumatismul chirurgical, nu este incizie, nu deschidem canalul rahidian", a declarat Nicolae Şavga.
Urmăriţi mai multe în reportajul video.