Spionează-ţi aproapele. Această afirmaţie este cea mai potrivită pentru a caracteriza unul dintre cele mai grave scandaluri ale anului. Statele Unite ale Americii au spionat peste tot, acasă şi în lume. Cetăţeni americani, dar şi importanţi lideri mondiali, nimeni nu se poate ascunde de ochiul atotvăzător al Washingtonului. Totul a fost dat în vileag de un tânăr de 29 de ani care peste noapte a ajuns vedetă de talie internaţională. Edward Snowden a devenit o mare durere de cap pentru Administraţia Obama şi un simbol mondial în lupta pentru libertăţile fundamentale ale omului.

La începutul lunii iunie, cotidianul britanic The Guardian anunţa, pe prima pagină că, zilnic, milioane de convorbiri telefonice ale americanilor sunt interceptate de serviciile speciale din SUA. Jurnaliştii afirmau că dispun de un ordin judecătoresc prin care una dintre cele mai mari companii de telefonie din SUA era obligată să prezinte Agenţiei pentru Securitate Naţională informaţii despre toate apelurile efectuate prin reţeaua sa. The Guardian precizează că firma era obligată să ofere informaţii despre numerele ambelor părţi ale unei conversaţii, ora, locul şi durata conversaţiilor. Foarte atent monitorizate erau şi conturile de pe reţelele de socializare.

După ce a pus pe jar administraţia americană şi după ce a inflamat opinia publică din SUA, The Guardian a dezvăluit sursa care i-a oferit toate aceste informaţii şocante. Este vorba despre Edward Snowden, un fost angajat al CIA, care a insistat ca identitatea să-i fie făcută publică. Bărbatul de 29 de ani a părăsit teritoriul SUA şi s-a refugiat în Hong Kong. Dar a luat cu el un număr mare de copii ale documentelor secrete. Snowden a subliniat că a făcut totul conştient, pentru a proteja libertăţile oamenilor din întreaga lume şi mai ales după ce a rămas dezamăgit că administraţia Obama continuă politica lui George W. Bush.

"Când ocupi o funcţie care îţi permite să ai un acces mai mare la mai multe informaţii decât restul angajaţilor de la o asemenea agenţie, eşti expus unui flux mai mare de informaţii. Din această cauză poţi să vezi mai multe lucruri care te pot tulbura. Agenţia Naţională pentru Securitate se concentrează în general pentru a obţine cât mai multe informaţii, prin orice metode posibile. Agenţia Naţională pentru Securitate monitorizează comunicaţiile tuturor cetăţenilor. Agenţia colectează aceste date după care le analizează şi le păstrează", a declarat Snowden.

La scurt după aceste dezvăluiri, SUA l-au acuzat oficial pe Snowden de spionaj şi furt al proprietăţii de stat. Mai mult, Washingtonul a cerut extrădarea fostului spion. Demersul a fost, însă, ignorat de autorităţile din Hong Kong. Iar Snowden a reuşit să scape. Pe 23 iunie, el a ajuns la Moscova, însoţit de avocatul site-ului Wikileaks. Fostul angajat al CIA urma să-şi continue călătoria spre capitala cubaneză. Avionul spre Havana a plecat, însă, fără Snowden, care a rămas în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo. Şi asta de teama că aeronava putea fi interceptată de americani. Casa Albă a respins, însă, orice speculaţie în acest sens.

"Nu voi trimite avioane pentru a-l prinde pe un hacker de 29 de ani. Sper că Rusia şi alte ţări care au vorbit despre acordarea de azil politic provizoriu pentru Snowden să nu uite că fac parte dintr-o comunitate internaţională şi trebuie să respecte legile în vigoare", a menţionat liderul de la Casa Albă, Barack Obama

Totuşi, autorităţile americane au anulat paşaportul fugarului. Deşi, iniţial, autorităţile ruse au negat că spionul s-ar afla pe teritoriul ţării, într-un final, preşedintele Vladimir Putin a confirmat că Edward Snowden este în zona de tranzit a Aeroportului din Moscova.

"El nu trece de hotarele ţării şi astfel nu are nevoie de viză. Toate acuzaţiile la adresa Rusiei sunt o absurditate. El este un pasager în tranzit şi se află în continuare în sala de tranzit. Este ca şi cum ai tunde un porc: mult guiţat, dar lână puţină", a precizat preşedintele Federaţiei Ruse.

În mod teoretic, staţionarea în zona de tranzit este limitată la 24 de ore, dar o lege rusă permite eliberarea unei vize de 10 zile oricărei persoane care nu este în măsură să părăsească Rusia din cauza unor circumstanţe excepţionale.

Între Washington şi Moscova nu există acord de extrădare. Cu toate acestea, Statele Unite nu pierdeau speranţa să pună mâna pe spionul fugar. "Le transmitem prietenilor noştri din Rusia să respecte faptul că un stat-partener, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a făcut o cerere în cadrul unei proceduri normale", a spus secretarul de stat al SUA, John Kerry.

Şi pentru că vorba bună nu a dat roade, la finele lunii iunie, SUA au recurs a ameninţări la adresa ţărilor suspectate că i-ar putea oferi adăpost lui Edward Snowden. O măsură legislativă, care prevede sancţiuni sau chiar anularea privilegiilor comerciale, a fost votată unanim de Senat. Retorica ameninţărilor a fost îndreptată, în primul rând, împotriva Ecuadorului, despre care se credea că i-ar fi furnizat permis de trecere tânărului american. În semn de protest, autorităţile din această ţară au denunţat acordul vamal cu Statele Unite, în cadrul căruia beneficiau de tarife preferenţiale.

Snowden a cerut azil politic în 21 de state, dar majoritatea i-au refuzat solicitările. Totuşi, la începutul lunii iulie, Venezuela şi Nicaragua s-au arătat pregătite să-i arunce un colac de salvare. Cele două ţări din America Latină s-au oferit să acorde azil politic informatorului, dar numai dacă el reuşeşte să ajungă la destinaţie.

"Am decis să oferim dreptul umanitar internaţional acestui tânăr, Edward Snowden, pentru a-l proteja de persecuţia celui mai mare imperialist din lume, pentru că a spus doar adevărul", a declarat preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro.

"Suntem o ţară deschisă, care respectă dreptul la azil. Dacă circumstanţele permit, suntem bucuroşi să-l primim pe Snowden, care îşi doreşte azil aici, în Nicaragua", a afirmat preşedintele din Nicaragua, Daniel Ortega.

Iar preşedintele Boliviei a fost umilit, la întoarcerea din Rusia. Aeronava sa a făcut o escală neprevăzută în Austria, după ce Portugalia şi Franţa, aliaţi de nădejde ai Washingtonului, nu i-au permis traversarea spaţiului lor aerian. A izbucnit un nou scandal diplomatic, iar Bolivia a cerut explicaţii.

"Vor să ne intimideze, este o discriminare faţă de preşedintele nostru. Viaţa şefului statului a fost pusă în pericol", a spus ministrul Afacerilor Externe al Boliviei, David Choquehuanca.

Paris şi Lisabona au invocat motive tehnice. În realitate, exista suspiciunea că la bordul avionului s-ar putea afla spionul fugar. Ulterior, autorităţile de la Viena au anunţat că Snowden nu era în avion. Incidentul a provocat un val de nemulţumire în Bolivia, iar ambasada Franţei din La Paz a fost pichetată de oameni furioşi.

Autorităţile franceze şi-au cerut scuze pentru acest incident. Dar preşedintele Boliviei a declarat că, deşi nu s-a întâlnit cu Snowden în timpul vizitei sale de la Moscova, este gata să-i ofere azil, dacă va primi o cerere în acest sens. Între timp, presa a făcut noi dezvăluiri, în baza informaţiilor obţinute de la spionul fugar. Der Spiegel a scris că SUA au instalat microfoane în birourile Uniunii Europene din New York şi Washington şi au obţinut acces la reţelele de calculatoare ale angajaţilor din diferite departamente ale UE. În documentul obţinut de la Edward Snowden, se arată că SUA au spionat 38 de ambasade, inclusiv ale Japoniei, Mexicului, Coreei de Sud, Indiei şi Turciei. Noile dezvăluiri au înfuriat oficialii UE, care au avertizat că multaşteptatul acord comercial cu SUA, care ar crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, este în pericol.

"Este şocant că Statele Unite iau măsuri împotriva celor mai apropiaţi aliaţi ai lor, măsuri ce pot fi comparate cu cele aplicate în trecut de KGB, serviciul secret din Uniunea Sovietică", a menţionat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Deşi viaţa tânărului american era în pericol, dezvăluirile sale au avut o consecinţă mai puţin obişnuită. Devenit popular, Snowden s-a bucurat de atenţia numeroaselor admiratoare. Printre ele a fost şi Ana Chapman, o rusoaică deportată din SUA, după ce a fost acuzată de spionaj. La începutul lunii iulie, frumoasa roşcată a scris pe contul său de Twitter că vrea să se mărite cu Edward Snowden. Fostul spion i-a acceptat propunerea şi a scris, tot pe Twitter, că mariajul l-ar ajuta să obţină mai uşor paşaportul rusesc.

Pe 12 iulie, în timpul unei întrevederi cu reprezentanţii mai multor organizaţii pentru drepturile omului, desfăşurată pe aeroportul Şeremetievo, fostul spion a declarat că va putea părăsi zona de tranzit doar dacă obţine azil politic temporar în Rusia. "Snowden are mai multe motive să creadă că, potrivit legii, el nu va fi lăsat să zboare nicăieri. El este, practic, încolţit", a subliniat avocatul Henri Reznik.

Imediat după această reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului i-a cerut lui Snowden să nu mai întreprindă acţiuni care denigrează Statele Unite, dacă vrea să obţină azil politic. Tânărul a declarat, însă, că singurul lucru pe care şi-l doreşte este prosperarea ţării sale şi nu crede că prejudiciază imaginea SUA. "Credem că această persoană va fi în pericol, dacă va ajunge pe mâna autorităţilor americane. Am spus asta de mai multe ori", a precizat directorul Amnesty International din Rusia, Serghei Nikitin.

Casa Albă insista, însă, că Snowden trebuie să se întoarcă în Statele Unite, unde îi va fi garantat un proces echitabil. Mai mult, Washingtonul s-a arătat dezamăgit că Moscova a permis întrevederea dintre Snowden şi reprezentanţii organizaţiilor pentru drepturile omului. "Oferirea unei platforme de propagandă lui Edward Snowden vine în contradicţie cu declaraţia de neutralitate a Rusiei şi cu faptul că Moscova nu poate controla prezenţa acestuia pe aeroport", a conchis purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

Pentru că nu avea alta ieşire din situaţie, la mijlocul lunii iulie, după ce a stat mai bine de trei săptămâni în zona de tranzit a Aeroportului Şeremietevo, Snowden a cerut oficial azil politic în Rusia. "El este persecutat de SUA, de guvernul american - acest lucru l-a scris în cerere. Se teme pentru viaţa şi siguranţa lui, se teme că ar putea fi torturat sau condamnat la moarte", a spus avocatul Anatoli Kucerna.

Deşi potrivit legislaţiei ruseşti Serviciul Federal de Migraţie are trei luni la dispoziţie pentru a examina solicitarea, un răspuns în acest sens nu s-a lăsat mult aşteptat. Pe 1 august, fostul consultant al serviciilor de informaţii americane Edward Snowden a primit statutul de refugiat, în Rusia şi a plecat într-un loc sigur din aeroportul unde a fost nevoit să stea mai mult de o lună.

Potrivit unuia dintre avocaţi, Snowden a primit azil temporar pentru un an de zile. Iar oficialii de la Kremlin s-au grăbit să declare că acest caz este unul prea nesemnificativ pentru a afecta relaţia dintre SUA şi Rusia. Şi pentru că scandalul spionajului risca să deterioreze şi mai mult relaţiile diplomatice ale SUA, Washingtonul a recurs la aliaţii săi în tentativa de a-i muşamaliza efectele. În acest context, The Guardian, publicaţia care stă la baza scandalul de spionaj a relatat despre modul în care autorităţile de la Londra au încercat să pună presiune asupra echipei de jurnalişti. Potrivit acestora, premierul britanic David Cameron şi-a trimis secretarul său de cabinet care a cerut predarea documentelor secrete furnizate de Edward Snowden. Conducerea ziarului a fost nevoită să distrugă, fiind atent supravegheată, hard discurile cu informaţiile compromiţătoare pentru SUA. Gestul a fost, însă, unul simbolic, deoarece există alte copii ale dosarelor şi multe din informaţii secrete au fost ulterior făcute publice.

Autorităţile britanice au fost ţinta unor critici dure şi după ce l-au reţinut, timp de nouă ore, la Londra, pe David Miranda, partenerul jurnalistului britanic Glenn Greenwald, aflat la originea publicării unor documente secrete obţinute de la Snowden. Tânărul brazilian, în vârstă de 28 de ani, era în tranzit, venind de la Berlin spre Rio de Janeiro. Poliţia a confiscat echipamentele electronice pe care le deţinea Miranda, printre care telefonul mobil, DVD-uri şi console de jocuri. Glenn Greenwald a calificat acest incident drept intimidare şi hărţuire a partenerului său, după ce a publicat documentele secrete ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate din Statele Unite.

"Voi fi mult mai agresiv în articolele mele. Voi publica şi mai multe documente. Voi publica articole şi despre Marea Britanie. Am foarte multe documente despre aceste subiecte", a declarat jurnalistul britanic Glenn Greenwald.

Brazilianul a iniţiat o zi mai târziu o procedură judiciară faţă de deţinerea sa de către autorităţile britanice. Scotland Yard a apărat legalitatea acţiunilor sale.

În plin scandal, Casa Albă recunoaştea că serviciile de spionaj din Statele Unite au încălcat legea privind supravegherea comunicaţiilor pe Internet. Mai multe documente desecretizate relevau faptul că Agenţia Naţională de Securitate a interceptat ilegal aproape 56.000 de email-uri personale, între anii 2008 şi 2011. Oficialii americani susţin însă că datele nu au fost colectate intenţionat, ci din cauza unei probleme tehnologice. Potrivit lor, programul nu a putut să facă diferenţa între mesajele electronice ale americanilor de bună credinţă şi ale persoanelor bănuite de legătură directă cu terorismul. Dezvăluirile făcute de administraţia Obama reprezintă un efort fără precedent de a linişti spiritele.

La începutul toamnei, o nouă porţie de dezvăluiri, în baza documentelor puse la dispoziţie de Edward Snowden, arăta că Agenţia americană pentru Securitate a interceptat, la sfârşitul lui 2012, convorbirile şefului statului brazilian, Dilma Rousseff şi pe cele ale actualului preşedinte mexican, Enrique Pena Nieto, care pe atunci era candidat la alegeri. La scurt timp, Brazilia şi Mexic au cerut explicaţii oficiale Statelor Unite.

Mai mult, preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff, şi-a amânat vizita de stat la Washington, programata pentru 23 octombrie. Oficialii brazilieni au considerat că practicile ilegale de interceptare a comunicaţiilor şi datelor cetăţenilor sunt o problemă serioasă şi subminează suveranitatea naţională.

La finele lunii septembrie, avocatul lui Snowden, Anatoli Kucerena, declara că fostul spion se află încă în pericol, deşi locuieşte într-un loc secret, păzit de gărzi de corp. Potrivit lui Kucerena, securitatea sporită îi împiedică pe membrii familiei lui Snowden să-l viziteze. Cu toate acestea, fostul spion se poate plimba de unul singur pe stradă, fără a fi recunoscut. Avocatul a mai declarat că tânărul a dezvăluit doar o mică parte din informaţiile de care dispune.

Părerea avocatului Kucerena a fost impărtăşită şi de tatăl lui Edward Snowden, care a reuşit să obţină o viză rusească şi a ajuns pe 16 octombrie, la Moscova. Lon Snowden a declarat că va susţine cauza fiului său din Statele Unite şi va continua să-l viziteze în Rusia.

"Să rămână. Acesta este doar sfatul meu şi nu înseamnă că el va proceda astfel. El o duce bine, este fericit şi împăcat cu ceea ce a făcut. El nu este un fugar. Are azil legal din partea Federaţiei Ruse, iar presa ar trebui să înţeleagă acest lucru. Eu cred că şi Guvernul american înţelege acest lucru", a subliniat tatăl fostului spion american Edward Snowden, Lon Snowden.

Dezvăluirile tânărului Snowden despre metodele de lucru ale Agenţiei de Securitate Americane, inclusiv monitorizarea unui volum vast de trafic de Internet şi apeluri telefonice, a stârnit nemulţumire în rândul unor aliaţi ai Statelor Unite. Admiratorii l-au numit un adevărat luptător pentru drepturile omului, iar criticii un trădător.

Marea lovitură pentru Statele Unite şi pentru programul de spionare a comunicaţiilor pe Internet a venit la finele lunii octombrie. Atunci a ieşit la iveală că discuţiile telefonice, dar şi mesajele cancelarului german, Angela Merkel, au fost interceptate. Biroul şefului Guvernului german a precizat că Merkel l-a sunat pe preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a cere explicaţii. Casa Albă a respins aceste acuzaţii.

"Preşedintele Obama şi cancelarul german Merkel au avut o discuţie telefonică în ceea ce priveşte acuzaţiile potrivit cărora Agenţia Naţională de Securitate a SUA a interceptat telefonul cancelarului. Pot să vă spun că preşedintele a asigurat-o pe cancelar că SUA nu monitorizează şi nu vor monitoriza comunicaţiile cancelarului", a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

În ciuda asigurărilor venite din parte SUA, un comunicat emis de purtătorul de cuvânt al cancelarului german arată că Merkel nu a fost mulţumită de explicaţiile primite. Politicianul a mai spus că, în cazul în care acuzaţiile se vor confirma, noile dezvăluiri vor fi o lovitură serioasă dată încrederii reciproce între cele două ţări.

Îngrijoraţi au fost şi alţi lideri europeni, care s-au reunit de urgenţă, la finele lunii octombrie, la Bruxelles. Germania şi Franţa, altădată aliaţi de nădejde ai SUA, au subliniat că-şi doresc schimbări radicale în relaţiile cu Wasingtonul. Liderii UE au cerut implementarea unui acord care interzice spionajul reciproc. Cancelarul german, Angela Merkel a declarat că vrea acţiune din partea preşedintelui american, Barack Obama, nu doar justificări.

"Încrederea trebuie restabilită. Noi suntem responsabili pentru securitatea noastră reciprocă. Evident, cuvintele nu vor fi suficiente. Este necesară o adevărată schimbare", a declarat Merkel.

Părerea lui Merkel a fost sprijinită şi de către liderul de la Paris, Francois Hollande, care susţine că este necesară o înţelegere cu Statele Unite privind cooperarea dintre agenţiile de informaţii. Potrivit preşedintelui Franţei, şi alte state membre ale Uniunii Europene ar putea semna acordul.

"Franţa şi Germania vor veni cu iniţiativa, vom începe să discutăm cu americanii, pentru a conveni asupra unui cadru comun, care va fi realizat până la sfârşitul anului", a precizat Hollande.

În timp ce liderii europeni încercau să adopte o serie de măsuri pentru a preveni extinderea spionajul, cotidianul britanic The Guardian continua dezvăluirile. Jurnaliştii informau că Agenţia Naţională de Securitate din Statele Unite a monitorizat convorbirile telefonice ale 35 de lideri mondiali, fără a menţiona însă numele acestora.

La finele lunii octombrie, mai mulţi membri ai Parlamentului European au ajuns la Washington pentru a cere explicaţii privind scandalul spionajului electronic. În acest context, liderul de la Casa Albă a subliniat că ar putea cere impunerea unor restricţii pentru serviciile americane de informaţii.

"Sunt discuţii, dar şi dezamăgiri mari. Credem că Angela Merkel, cancelarul nostru, nu este un terorist. Din această cauză ei ar trebui să revizuiască informaţiile de care sunt interesaţi", a punctat uroparlamentarul Axel Voss.

La rândul său, Casa Albă a subliniat că ar putea cere impunerea unor restricţii pentru serviciile americane de informaţii. "Noi le dăm instrucţiuni, dar am observat extinderea şi dezvoltarea capacităţii lor şi, de aceea, începem acum o nouă revizuire pentru a ne asigura că ceea ce sunt în stare să facă nu înseamnă neapărat ce trebuie să facă", a precizat Obama.

Şi consilierul pentru Securitate Naţională a preşedintelui american, Susan Rice, a subliniat, într-un mesaj pe contul său de Twitter, că este necesară revizuirea activităţilor efectuate de Agenţia Naţională pentru Securitate pentru ca acestea să nu afecteze viaţa privată a oamenilor. Schimbările urmau să fie puse în practică până la sfârşitul anului 2013.

Şi pentru a calma apele, americanii i-au îndemnat pe europeni să uite de scandalul de spionaj în numele relaţiilor economice. Secretarul de Stat al SUA a declarat, în cadru unei vizite în Polonia, că negocierile din Washington şi Bruxelles în privinţa zonei de comerţ liber ar trebuie să aibă prioritate.

"Este un parteneriat comercial. Ne va uni ţările. Europa a avut o perioadă grea din punct de vedere economice, iar SUA au avut destule provocări", a spus secretarul de Stat al SUA.

Anterior, Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat că vor relua negocierile privind crearea unei Zone de Comerţ Liber, în pofida scandalului de spionaj dintre cele două maluri ale Atlanticului. Discuţiile au fost suspendat în urma informaţiilor dezvăluite despre spionarea de către SUA a convorbirilor telefonice a milioane de europeni, inclusiv ale cancelarului german, Angela Merkel.

În ciuda apelului de împăcarea, ziarul The Independent scria că Marea Britanie şi Statele Unite sunt bănuite că ar fi spionat, împreună, mai multe instituţii germane. Potrivit publicaţiei, pe acoperişul ambasadelor celor două ţări din Berlin ar fi fost montate sisteme de colectare a datelor, iar acest lucru rezultă, din nou, din informaţii oferite de Snowden.

Scandalul de spionaj declanşat de Edward Snowden i-a adus şi pe şefii celor trei agenţii de spionaj din Marea Britanie la audierni, în faţa Parlamentului. Toţi s-au plâns că dezvăluirile lui Edward Snowden au afectat ţara şi au pus în pericol operaţiunile secrete.

Potrivit şefului serviciului britanic de informaţii MI6 a subliniat că scurgerile de informaţii au provocat un mare prejudiciu. "Dezvăluirile lui Snowden au fost foarte dăunătoare. Acestea au pus în pericol operaţiunile noastre. Adversarii şi inamicii noştri se bucură. MUSCA Al-Qaida jubilează", a declarat  John Sawers.

La rândul lor, directorul Serviciul de Securitate MI5 şi cel al Serviciului guvernamental de Informaţii au dat asigurări că spionajul britanic nu interceptează comunicaţiile tuturor cetăţenilor. Ei au mai spus că agenţiile pe care le conduc apără libertatea şi democraţia ţării. "Nu ne petrecem timpul interceptând conversaţiile telefonice sau citind mesajele majorităţii cetăţenilor", a punctat şeful Serviciului guvernamental de Informaţii.

În trecut, astfel de şedinţe aveau loc doar cu uşile închise. De această dată, întrunirea a fost transmisă în direct la televiziune, cu o mică întârziere, din motive de securitate.

La începutul lunii decembrie, preşedintele SUA, Barack Obama, a dat asigurări că va propune în curând reforme pentru un mai mare autocontrol al Agenţiei de Securitate Naţională şi a recunoscut că activităţile acesteia sunt mai agresive în străinătate, decât în ţară. Liderul de la Casa Albă a numit în luna august un comitet independent pentru a revizui forma în care guvernul strânge informaţii.

Iar surse din interiorul Agenţiei au anunţat că Edward Snowden ar putea fi amnistiat, în SUA, dacă va promite că nu face publice restul informaţiilor pe care le-a sustras. Directorul instituţiei, generalul Keith Alexander, a respins, însă, această posibilitate. Potrivit The Guardian, Snowden a sustras 1,7 milioane de documente secrete, iar aproximativ 58.000 dintre ele au fost încredinţate până acum presei. Şi NSA confirmă că Snowden ar dispune, în acest moment, de 1,5 milioane de documente secrete.