Chiar dacă a fost unul bun pentru agricultură din punct de vedere climatic, anul 2013 nu a fost cel mai fericit din perspectiva politicilor fiscale. Cel puţin aşa susţin liderii organizaţiilor de fermieri. De fapt, chiar începutul anului a adus şi prima undă de şoc. Taxa pe valoarea adăugată pentru producţia agricolă primară a fost majorată de la 8 la 20 la sută. Fermierii au reacţionat imediat, spunând că acesta modificare a redus semnificativ competitivitatea produselor moldoveneşti în raport cu cele de import.

Protestele agricultorilor nu au fost în zadar. În aprilie, Parlamentul readuce cota TVA la nivelul de 8 la sută, dar cu o condiţie: diferenţa de 12 procente să fie transferată într-un un cont special, iar banii să poată fi utilizaţi de fermieri numai pentru dezvoltarea propriei afaceri. Facilitatea a fost extinsă şi pentru producătorii de zahăr, care au găsit în această lege două avantaje importante: combaterea contrabandei cu zahăr, pe de-o parte şi scăderea preţului la producător cu până la zece la sută, pe de altă parte.

"Preţul zahărului autohton poate fi scăzut cu acea diferenţă care râmâne în folosinţa fabricilor, deci undeva 80-90 de banuţi luând în considerare preţul care este actualmente", a menţionat vicepreşedintele Uniunii Producătorilor de Zahăr, Raisa Bejan. 

De aceeaşi părere au fost şi reprezentanţii fermierilor. "Această măsură va permite ca producătorii de zahăr să ţină piept contrabandei care vine masiv din Ucraina, din segmentul Transnistriei. În aceste condiţii mai avem şanse de a păstra ramura de zahăr şi a sfeclei de zahăr", a declarat preşedintele Asociaţiei "Uniagroprotect", Alexandru Slusari.

Potrivit iniţiatorului proiectului, deputatul democrat Andrian Candu, proiectul de lege a urmărit şi scutirea agricultorilor de birocraţie. "Prin proiectul de astăzi noi evităm intervenţia statului, dacă vreţi, şi eventuale birocraţii sau corupţie care erau la restituirea TVA-ului", a Candu.

În prezent, în Moldova funcţionează cinci fabrici de zahăr, iar consumul anual pe piaţa internă este de peste 80 de mii de tone.

Deşi salutată de agricultori, noua formulă de calcul a TVA nu i-a satisfăcut, totuşi, pe deplin. Aceştia au insistat, în continuare, să se revină la situaţia din 2012, adică la o taxă pe valoarea adăugată de 8 la sută, fără alte condiţionări. Pentru a fi mai convingători, fermierii au ameninţat cu proteste masive începând cu 23 noiembrie. Pe lângă chestiunea ce ţine de TVA, agricultorii erau nemulţumiţi şi de subvenţionarea ineficientă din partea statului a sectorului lor de activitate. Agricultorii mai cereau ca statul să compenseze preţul motorinei, utilizată la lucrările agricole.

Reprezentaţii asociaţiilor de fermieri au declarat că este imposibil să achite TVA în actualele condiţii. "Noi optăm în genere să fim scutiţi de impozitul TVA sau pur şi simplu să fie ca în Ucraina, să fie declarat, dar să râmână pe conturile întreprinderii. Dar, reieşind din faptul că la capitolul impozite acumulate la stat sunt probleme, suntem de acord opt procente să le plătim", a spus Ion Olifir, fermier.

Agricultorii au spus că sunt gata să blocheze şi drumurile naţionale dacă Guvernul nu le va satisface revendicările. "Cred că este momentul să demonstrăm că suntem o forţă. Trebuie să mergem la nişte acţiuni concrete şi nişte cerinţe concrete", a adăugat un alt fermier, Mihai Gribincea.

"Decizia de a ieşi sau de a nu ieşi la proteste a fost luată de către mai multe organizaţii. Dacă va fi luată această decizie, cred că organizaţiile noastre din nou se vor convoca şi vor discuta acest subiect. Sperăm că se va pune punct la această problemă. Pe de altă parte am şi un simţ de regret, pentru că am pierdut aproape un an, au fost mai multe discuţii fără rezultat bun", a declarat preşedintele Asociaţiei "Uniagroprotect", Alexandru Slusari. 

Reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat atunci că problema reducerii TVA în agricultură va fi discutată cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. De asemenea, autorităţile şi-au propus să negocieze cu FMI şi anularea taxelor în cazul importului de utilaje şi tehnică agricolă.

"Sunt mai multe proiecte de modificare a taxelor pe valoare adăugată. Unul este pentru maşinile agricole şi utilaje. Noi astăzi, analizând acest proiect, am venit cu propunerea ca şi liniile tehnologice, frigiderele toate utilajele care sunt aduse pentru sistemul de prelucrare agroalimentar şi în industrie să fie scutite de taxa pe valoare adăugată", a spus viceministrul Economiei Dumitru Godoroja.

Autorităţile au promis şi mărirea subvenţiilor în agricultură, cu cel puţin 200 de milioane de lei în anul 2014. "Credem că vom depăşi cifra de 620 milioane, dar eventual sunt suporturi din partea donatorilor, astfel cifra de 670 este destul de realistă. Avem circa 500 de milioane de lei care sunt disponibili din fond", a menţionat viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Sergiu Gheţiu.

Luna noiembrie a fost una fericită pentru fermieri. După aproape un an de negocieri, Guvernul a aprobat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2014, care prevede revenirea la cota TVA de 8 la sută, fără a fi necesară depunerea diferenţei de 12 la sută într-un cont special.

Noutăţile nu se opresc aici. O altă schimbare se referă la importul utilajelor agricole. Astfel, din 2014, fermierii care vor importa tractoare agricole, vor fi scutiţi de TVA în funcţie de model. De asemenea, agricultorii vor avea dreptul să importe tractoare cu o vechime de până la 20 de ani. În prezent, producătorii agricoli pot importa tehnică agricolă veche de cel mult 12 ani.

Fermierii au salutat iniţiativa autorităţilor. "Tehnică nouă nu-şi permite fiecare să cumpere din lipsă de surse financiare. De aceea eu socot că procurarea tehnicii bune, într-adevăr ea trebuie să fie testată, când se aduce, necăutând că ea are 12 sau mai mulţi ani, dar este binevenit pentru mulţi fermieri să procure aşa tehnică", a spus fermierul Alexei Ivanov.

La rândul lor, vânzătorii de utilaje agricole au spus că noua prevedere a politicii bugetar-fiscale va reduce considerabil vânzarea tractoarelor cu o vechime de până la 10 ani.

"Tehnica de mâna a doua care are 3-4 ani, da, acesta afectează sigur că vânzările într-o oarecare masură. Dar tehnica mai veche de 12 ani nu va afecta foarte mult anume brandul nostru, brand de clasa Premium", a afirmat Igor Ciudnâi, manager vânzări. 

Un tractor nou din Belarus, de exemplu, costă acum aproximativ 300 de mii de lei. Dacă are o vechime de 12 ani, preţul scade până la 85 de mii de lei. Pentru acelaşi tractor, produs acum 20 de ani, preţul nu depăşeşte 30 de mii de lei.

Bilanţul anului agricol 2013 a fost făcut de autorităţi pe 30 noiembrie, de Ziua profesională a agricultorului. Cu această ocazie a fost organizat şi un concert la Palatul Naţional, dedicat fermierilor. Liderii unor asociaţii de profil au refuzat, însă, să participe la eveniment, acuzând autorităţile că nu oferă soluţii reale pentru problemele din agricultură.

"Nicio promisiune referitoare la soluţionarea mai multor probleme strategice pentru sectorul agrar până în prezent nu a fost realizată. Mă refer aici la declararea agriculturii- ramură strategică, reducerea cotei TVA pentru sectorul agrar", a declarat preşedintele Asociaţiei "Uniagroprotect", Alexandru Slusari. 

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat, însă, că unii fermieri au aşteptări exagerate din partea autorităţilor. "În această sală, eu cred că am reuşit să pun mai multe probleme, să le aduc la cunoştinţă, decât ei prin diferite conferinţe de presă. Eu împărtăşesc absolut problemele producătorilor agricoli, dar vreau să zic că au boicotat de fapt patru persoane, care au beneficiat de cel mai mult ajutor din partea statului", a menţionat demnitarul.

Prezent la eveniment, premierul Iurie Leancă a vorbit despre avantajele Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, pentru producătorii agricoli. "Acordurile date prefigurează o integrare economică profundă a Republicii Moldova în economia Uniunii Europene, inclusiv printr-un acces neîngrădit al exportatorilor moldoveni pe piaţa europeană. Unele prevederi ale acordului vor intra în vigoare cu mult înainte de ratificarea lor finală. Comisia Europeană a propus să deschidă complet, începând cu 2014, piaţa UE pentru importurile de vinuri din Republica Moldova", a subliniat şeful Cabinetului de miniştri. 

Agricultorii aşteaptă totuşi o susţinere mai mare din partea statului şi speră că parafarea Acordului cu Uniunea Europeană va aduce schimbări în bine.

"În primul rând se deschide o cale pentru produsele moldoveneşti, se deschide o piaţă enormă în Europa. Un alt punct este că agricultura se va dezvolta, vor veni investiţii bani, se va dezvolta agricultura la sate şi cu toate acestea sperăm să trăim o viaţă decentă şi mai bună".

"Nu suntem remuneraţi cum trebuie, depinde şi de preţurile la producţia agricolă. Sperăm şi noi poate se vor micşora impozitele, poate preţurile la producţie se vor mări, să avem pieţe de desfacere, să realizăm producţia mai bine". 

După un lung şir de discuţii şi contradicţii între reprezentanţii asociaţiilor de fermieri şi cei ai Guvernului, cei din urmă au cedat presiunilor şi au decis micşorarea cotei TVA până la 8 la sută pentru producţia agricolă primară şi zahărul din sfeclă, dar şi alte facilităţi pentru cei din sectorul agrar. Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a menţionat că politica bugetar-fiscală a fost elaborată în conformitate cu viitorul Acord de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Rămâne de văzut dacă aceste prevederi vor calma spiritele şi dacă agricultura Moldovei va înregistra progrese în anul care vine.