2013 a fost un an cu ghinion pentru mulţi producători de băuturi alcoolice din Moldova. Începând cu luna septembrie, vinificatorii din ţara noastră au început să se confrunte cu probleme pe piaţa din est. Serviciul "Rospotrebnadzor" a rebutat mai multe loturi de băuturi alcoolice, iar pe 10 septembrie, a fost instituit blocajul total.

Autorităţile sanitare de la Moscova şi-au motivat decizia prin faptul că vinurile moldoveneşti nu ar corespunde cerinţelor de calitate. Iar testele de laborator ar fi demonstrat că în câteva loturi de vinuri importate din ţara noastră se găsea un conţinut sporit de dibutilftalat, substanţă nocivă care afectează în special rinichii şi ficatul.

Reprezentanţii Coaliţiei de guvernare au declarat că decizia Rusiei este una politică. Iar preşedintele Nicolae Timofti era de părere că prin aceste acţiuni, Moscova încearcă să împiedice parcursul european al ţării noastre.

"Vreau să spun că eu îl apreciez ca un act neprietenesc, necreştinesc, nefrăţesc. Nu pot să spun în legătură cu motivul acestei decizii, că este într-adevăr legată de calitate sau este o coincidenţă cu perioada când Moldova se pregăteşte de Summit-ul de la Vilnius. Aici va arăta timpul", declara atunci şeful statului.

Unii deputaţi considerau că Rusia urmăreşte scopul de a distruge economia ţării noastre, dar şi schimbarea guvernării.

"Faptul că Rusia îşi dezvoltă o politică în felul acesta arată că are cu adevărat mari interse în această regiune şi nu este prea fericită de faptul că R. Moldova a ales vectorul european", opina Liliana Palihovici, vicepreşedinte al Parlamentului.

"Planul Federaţiei Ruse este unul mult mai diabolic. Să reuşească în primăvară schimbarea atât a guvernării, în statele Parteneriatului Estic, cât şi a vectorului strategic a acestor state", atenţiona deputatul neafiliat Mihai Godea.

Alţi politicieni susţineau că blocajul impus de Rusia pentru produsele alcoolice ar putea fi o oportunitate de diversificare a pieţei externe.

"Noi trebuie să diversificăm piaţa noastră, noi trebuie să găsim pieţe unde există reguli stabile, reguli previzibile, să nu ne pomenim în asemenea situaţii. Când trecem prin asemenea situaţii, pentru noi au un efect benefic", menţiona deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi.

La decizia Rusiei au reacţionat şi oficialii europeni, care au criticat-o şi au calificat-o drept presiune politică. Pe 12 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în susţinerea ţărilor din Parteneriatul Estic, afectate de represiunile comerciale ale Moscovei. În document se menţiona că Rusia trebuie să respecte drepturile fostelor republici sovietice de a încheia Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană. De asemenea, europarlamentarii au îndemnat autorităţile de la Moscova să se abţină de la exercitarea unor presiuni asupra statelor din Parteneriatul Estic, în intenţia de a le descuraja să semneze sau să parafeze Acordurile de Asociere la Summitul de la Vilnius.

"Astăzi, ţări precum Ucraina caută, mai mult decât oricând, legături cât mai apropiate de Uniunea Europeană, fiind atrase de modelul nostru economic şi social. Nu putem să le întoarcem spatele. Nu putem accepta orice încercări de a limita libertatea lor de alegere", declara preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

De asemenea, mai multe ţări şi-au anunţat sprijinul, atât prin declaraţii de solidaritate, cât şi prin acţiuni concrete. Printre acestea au fost Statele Unite şi România. Ministrul de Externe de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a solicitat Comisiei Europene elaborarea unui mecanism de susţinere financiară, care să compenseze pierderile suportate de ţara noastră. Iar oficialii estonieni au calificat drept şantaj presiunile economice şi comerciale la care erau supuse Moldova, Ucraina şi Georgia.

"Nu cred că deciziile luate acum reprezintă o coincidenţă. Înainte de a lua decizii peste noapte, autorităţile ruse ar trebui să ofere Republicii Moldova şansa de a negocia. Moldova ar trebui să înveţe din această experienţă şi să se orienteze spre pieţe stabile", sublinia Urmas Paet, ministru al Afacerilor Externe din Estonia.

Autorităţile din Rusia nu s-au lăsat intimidate de reacţiile europenilor. Dimpotrivă, oficialii de la Moscova au ironizat pe seama acţiunilor de susţinere a Moldovei. În acest context, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a postat pe o reţea de socializare un mesaj în care lua în derâdere discursul comisarului european Stefan Fule. El îl întreba ironic pe Fule dacă nu cumva ameninţă Rusia. Iar şeful de atunci al "Rospotrebnadzor", Ghennadi Onişcenko, i-a sugerat Uniunii Europene să-şi facă stocuri de vinuri necalitative din Moldova. La trei zile de la introducerea embargoului, Onişenko anunţa că interdicţia nu este valabilă şi pentru băuturile alcoolice din regiunea transnistreană.

Doar comuniştii au calificat decizia Rusiei drept una corectă. Mai mult, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a pus la îndoială calitatea vinurilor din dreapta Nistrului, în schimb le-a lăudat pe cele din regiunea transnistreană.

"Se vede că şi calitatea acestor băuturi de la Dubăsari şi Tiraspol este normală, împotriva calităţii acestor băuturi nu am auzit nimic, nici în anii când a fost primul embargo", menţiona Voronin.

După aceste declaraţii, reacţiile nu au întârziat să apară. Preşedintele PD, Marian Lupu, a spus că nu exclude că anume comuniştii ar fi cei care au solicitat impunerea restricţiilor asupra vinurilor moldoveneşti: "Eu nu pot exclude acest lucru, fiindcă reieşind din comportamentele anterioare ale PCRM, încercau mereu să tragă nişte dividende pentru partid în pofida intereselor ţării. Ei vor fi taxaţi de societate".

Anterior, şi ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, făcuse declaraţia că există persoane în Republica Moldova care merg la Moscova şi-i conving pe oficialii ruşi să impună aceste restricţii, dar nu a dat nume.

"Dvs nu ştiţi câţi, în limba rusă li se spune “hodoki”, din Republica Moldova roagă acolo să blocheze una, să blocheze alta. Că dacă va fi blocat noi vom câştiga alegerile. Acum, când au fost presaţi mai tare, ei nu s-au liniştit, au mers la Moscova şi să facă presiuni acolo, pentru că doresc să monopolizeze", afirma Bumacov.

La rândul lor, reprezentanţii PCRM au respins cu vehemenţă acuzaţiile. "Nu am discutat niciodată cu reprezentaţii Federaţiei Ruse subiecte privind introducerea unor interdicţii comerciale pentru producătorii moldoveni. Şi nici nu mă pot lăuda cu prea multe vizite la Moscova. Ultima dată am fost acolo la începutul lunii iunie, într-o vizită privată", spunea deputatul PCRM Mark Tkaciuk.

Imediat după impunerea embargoului, şeful Cabinetului de miniştri a declarat că va face tot posibilul pentru a rezolva problema. Prin urmare, la zece zile de la instituirea interdicţiei, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au mers la Moscova, unde au avut mai multe întrevederi cu autorităţile ruse. Ambii demnitari s-au întors acasă optimişti, anunţând că restricţiile vor dura doar câteva săptămâni. Potrivit oficialilor, singura condiţie impusă de şeful de atunci al "Rospotrebnadzor", Ghennadi Onişcenko, era crearea unui sistem naţional de control al calităţii.

"Pot să citez dacă vreţi “Prieteni, uitaţi de cuvântul embargo”. Există anumite probleme de ordin tehnic şi disponibilitatea autorităţilor centrale ale Federaţiei Ruse ca în timpul cel mai apropiat, această problemă să fie clarificată, dumnealui a folosit noţiunea de câteva săptămâni", anunţa ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Pe 9 octombrie, un grup de experţi ai Serviciului sanitar rus a venit în Moldova pentru a inspecta procesul de producere şi îmbuteliere a vinurilor. După întrevederea cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, ambele părţi şi-au exprimat din nou speranţa că problema exportului de vin în Rusia va fi depăşită în curând.

"Noi avem toate documentele normative şi suntem în stare să demonstrăm. Numai permiteţi-ne să lucrăm cu ei. Cred, cum a spus şi dumnealui, că va mai avea loc o întâlnire între domnul Bumacov şi domnul Onişcenko, în cadrul căreia va fi luată o hotărâre", informa şeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, Andrei Gurin.

După revenirea experţilor ruşi la Moscova, Ghennadi Onişcenko a declarat iniţial că exista o dinamică pozitivă în soluţionarea problemei embargoului pentru produsele vinicole moldoveneşti. Dar după ce ar fi analizat raportul preliminar al inspectorilor "Rospotrebnadzor", el şi-a schimbat părerea. După o altă vizită a ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, la Moscova, oficialul a anunţat că Rusia nu vrea să renunţe la restricţiile impuse asupra importului băuturilor alcoolice moldoveneşti. Mai mult, Vasile Bumacov a recunoscut atunci că ţara noastră mai are de lucru în privinţa calităţii vinurilor.

"Aşa cum am convenit la întâlnirea precedentă cu domnul Onişcenko, vom avea aceste delegaţii şi vom face o totalizare. Iată am făcut această totalizare, mai avem de făcut câţiva paşi şi pe urmă veţi fi informaţi", declara Bumacov.

Totuşi, de Ziua Naţională a Vinului, moldovenii au demonstrat că se pot distra şi pe timp de criză. Pe 5 şi 6 octombrie, când s-a desfăşurat sărbătoarea, au fost înregistrate vânzări-record. Mai exact, s-au vândut aproximativ 100 de mii de sticle cu vin îmbuteliat. Printre miile de oameni care au participat la eveniment au fost foarte mulţi străini. Toţi au lăudat vinurile moldoveneşti. Iată ce au spus ei:

"Vinul are un gust extraordinar şi aveţi o sărbătoare foarte frumoasă. Am cumpărat vin ca să duc şi acasă, pentru rude."

"Vinurile sunt fantastice, de calitate. Sunt din Marea Britanie. Reginei Victoria îi plăcea "Negru de Purcari", aşa că acesta este vinul meu preferat."

Mai puţin încântat de sărbătoare a fost, însă, liderul comuniştilor, care, de altfel, a iniţiat Festivalul Vinului. "Nu-mi place categoric şi nu sunt de acord că această ramură în ultimii ani nu se dezvoltă absolut", a punctat Vladimir Voronin.

Tot pe 5 octombrie, experţii Asociaţiei pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor din Rusia i-au cerut premierului Dmitri Medvedev să verifice dacă Ghennadi Onişcenko îşi mai poate exercita atribuţiile. Nemulţumirile au fost exprimate în legătură cu deciziile şefului de atunci al "Rospotrebnadzor", care a interzis importul de produse din mai multe foste state sovietice, inclusiv din Moldova. Ei susţineau că Onişcenko nu a prezentat probe care să confirme neregulile invocate. Iar pe 22 octombrie, o agenţie de ştiri de la Moscova anunţa plecarea din funcţia de şef al serviciului sanitar a lui Ghennadi Onişcenko. Oficialii moldoveni au continuat, însă, negocierile cu autorităţile ruse.

"Schimbarea şefului instituţiei nu cred că va aduce schimbări de politici. Dacă problema suspendării exporturilor de vinuri a fost una tehnică să găsim soluţii pentru aceste probleme", menţiona premierul Iurie Leancă.

După mai multe promisiuni ale autorităţilor ruse, care nu au fost respectate, pe 21 noiembrie este anunţat un nou termen pentru ridicarea embargoului. O altă întrevedere cu reprezentanţii Serviciului "Rospotrebnadzor" l-a determinat pe ministrul Agriculturii să declare că în doar zece zile, Rusia ar putea anula interdicţiile asupra importului de vinuri moldoveneşti.

"Am finalizat discuţiile la Rospotrebnadzor, am avut o întrevedere cu domnul Onişenko, am avut întrevedere cu doamna Braghina, care este adjunctă. Rezultatul principal este că după ce am discutat toate subiectele, am convenit la un termen, în maximum 10 zile va fi luată o decizie", informa Bumacov.

Cu toate acestea, exportul de vinuri în Rusia nu a fost reluat. În doar două luni de embargo, producătorii moldoveni s-au ales cu pierderi de aproape şapte milioane de dolari, iar ministrul Agriculturii a anunţat că până la sfârşitul anului, ţara noastră ar putea pierde până la 20 de milioane de dolari.

Această situaţie i-a determinat pe agenţii economici din Moldova să se reorienteze către Uniunea Europeană şi China. Astfel, în luna noiembrie, o delegaţie din China a venit la Chişinău pentru a stabili relaţii de parteneriat cu vinificatorii de aici. În urma acestei vizite s-a decis că, din 2014, producătorii din Moldova vor putea livra mai mult vin pe piaţa chineză.

"Relaţiile dintre China şi Republica Moldova sunt bune. Moldova are într-adevăr un vin de calitate superioară. Piaţa chineză este foarte mare şi are nevoie de vin de calitate", puncta omul de afaceri chinez Hu Jun Wei.

Iar Uniunea Europeană a decis liberalizarea importului de vinuri din Moldova, înaintea semnării Acordului de Liber Schimb. Astfel, pe 10 decembrie, Parlamentul UE a votat o propunere a Comisiei Europene prin care s-a stabilit că vinurile moldoveneşti vor ajunge fără restricţii în comunitatea europeană, de pe 1 ianuarie 2014. Decizia a fost luată cu 503 voturi pro, 14 împotrivă şi 17 abţineri. Anterior, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, declara că vinificatorii moldoveni trebuie să investească mai mult în promovarea produselor în străinătate. De asemnenea, Dacian Cioloş era de părere că impunerea embargoului a creat un context favorabil, care permite ca produsele vinicole moldoveneşti să devină cât mai cunoscute.

"Cred că în aceste ultime săptămâni s-a creat un val de susţinere a vinurilor moldoveneşti, cel puţin în Europa. Şi cred că tocmai pe acest lucru s-ar putea construi o promovare la nivel naţional", opina comisarul european pentru Agricultură.

Şi comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule, susţinea că vinurile moldoveneşti sunt foarte bune şi trebuie să ocupe mai mult loc pe piaţa comunitară. "Este cea mai bună dovadă pentru a-i arăta nu doar vicepremierului Rogozin, dar şi altora că nu este nimic rău în vinurile moldoveneşti. De aceea, noi lucrăm asupra eliminării barierelor, astfel încât Republica Moldova să-şi poată exporta vinurile în Uniunea Europeană", preciza Stefan Fule.

În 2013, nici fructele şi legumele moldoveneşti nu au fost pe placul oficialilor ruşi. După introducerea embargoului asupra vinurilor, mai multe loturi de fructe şi legume au fost ţinute zile în şir în vămile Rusiei. Tone de struguri, mere şi prune au fost întoarse de la frontieră pe motiv că ar conţine insecte dăunătoare sau pesticide şi nitraţi. Iar în luna decembrie, Federaţia Rusă a anunţat că va interzice introducerea pe teritoriul său a fructelor, legumelor şi seminţelor în bagajele de mână. Declaraţia a fost făcută în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Coordonator al CSI în domeniul carantinei plantelor. Reprezentanţii Rusiei au invocat probleme serioase la importurile produselor vegetale în bagajele particulare ale pasagerilor, în lipsa certificatelor fitosanitare.

Pe de altă parte, la sfârşitul lunii octombrie, Serviciul Migraţional al Federaţiei Ruse a anunţat că aproape 200 mii de moldoveni nu vor mai putea intra în această ţară, pentru că au încălcat regimul de şedere. De asemenea, de la începutul anului 2013, peste 12 mii de concetăţeni de-ai noştri au primit interdicţia de a intra pe teritoriul Rusiei pentru că nu aveau actele în regulă ori au comis infracţiuni. Reprezentanţii Coaliţiei guvernamentale au apreciat aceste acţiuni drept o încercare de a exercita presiuni asupra Chişinăului, în ajunul Summitului de la Vilnius. Iar analiştii economici au declarat că deciziile Rusiei vor provoca reducerea transferurilor de bani din această ţară.

"Această acţiune este una eminamente politică, dar cu repercursiuni grave pentru economia ţării", constata Veaceslav Afanasiev, fost viceministru al Economiei.
Interdicţiile Rusiei au provocat panică printre moldovenii care muncesc în această ţară. Asta pentru că mulţi lucrează ilegal în pieţe, pe şantierele de construcţii, în transport, restaurante sau discoteci. Potrivit unor date neoficiale, între 200 şi 400 de mii de moldoveni muncesc ilegal în Federaţia Rusă.

"Pe numele meu a fost pusă interdicţie şi m-am întors înapoi de la Breansk. După cum am înţeles, ieri au fost întorşi înapoi 37 de oameni", relata un bărbat.

"Am fost de multe ori la Moscova, văd ce se întâmplă în vamă, câţi moldoveni sunt întorşi din drum din cauza actelor", afirma un alt bărbat.

Până la sfârşitul anului, reprezentanţii "Rospotrebnadzor" nu au prezentat nicio probă care ar confirma că vinurile moldoveneşti sunt necalitative. Cu toate acestea, în decembrie, fostul şef al Serviciului sanitar de la Moscova, Ghennadi Onişcenko, a spus din nou că vinurile noastre vor reveni pe piaţa din Federaţia Rusă când va fi impus un control strict asupra calităţii producţiei.