Parlamentul este una dintre principalele instituţii europene. Acesta are trei roluri esenţiale: alături de Consiliu dezbate şi adoptă legislaţia şi bugetul Uniunii şi monitorizează activitatea altor structuri europene, în special a Comisiei. Parlamentarii europeni influenţează toate domeniile vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii: mediul, protecţia consumatorilor, transporturile, precum şi educaţia, cultura, sănătatea.

Deputaţii în Parlamentul European se grupează nu în funcţie de ţara pe care o reprezintă, ci în baza afilierii lor politice. În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Verzilor, Alianţa Liberă Europeană, Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene, Stânga Verde Nordică şi Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei. Este nevoie de cel puţin 25 de deputaţi pentru a constitui un grup politic. Cel puţin o pătrime dintre statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului.

Experţii spun că abstenţionismul la aceste alegeri europarlamentare ar putea atinge un nivel record, pentru că alegătorii sunt nemulţumiţi de prelungirea crizei şi a măsurilor de austeritate. În consecinţă, a crescut popularitatea partidelor populiste atât de dreapta, cât şi de stânga.

Una din sarcinile noului Parlament va fi alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene. În total au fost desemnaţi şase candidaţi pentru această funcţie. Potrivit analiştilor, favoriţi sunt luxemburghezul Jean-Claude Juncker, din partea conservatorilor şi germanul Martin Schulz, din partea socialiştilor.