Ucraina: Cum s-a ajuns la alegeri prezidenţiale anticipate
Actuala criză din ţara vecină a fost declanşată de refuzul fostului preşedinte Victor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, la sfârşitul anului trecut. Tensiunile au răbufnit în februarie şi au culminat cu înlăturarea lui Ianukovici de la putere.
Sute de mii de oameni au ieşit în centrul Kievului după ce guvernul a suspendat negocierile cu Uniunea Europeană privind semnarea Acordului de Asociere, ca să-şi restabilească relaţiile cu Rusia. Protestele au continuat săptămâni în şir, dar tensiunile au crescut în ianuarie, când au fost votate mai multe limitări ale dreptului la întrunire. Centrul capitalei ucrainene s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă.
În data 18 februarie, în "marţea neagră", au izbucnit cele mai grave confruntări de la începutul protestelor. Aproape 100 de oameni au fost ucişi de trupele regimului.
Câteva zile mai târziu, Rada Supremă l-a demis pe Viktor Ianukovici şi a fixat alegerile prezidenţiale anticipate pentru data de 25 mai. În timp ce Kievul îşi revenea după luni de confruntare cu regimul Ianukovici, confruntările s-au mutat în Crimeea, care în martie a fost anexată de Moscova.
"În inima şi conştiinţa oamenilor, Crimeea a fost dintotdeauna şi este parte a Rusiei", declara liderul rus, Vladimir Putin.
Kievul nu a recunoscut înstrăinarea teritoriului ucrainean, dar este nevoit acum să aplaneze un nou conflict, în estul ţării, unde separatiştii proruşi vor să repete scenariul din Crimeea. De această dată, autorităţile reacţionează dur şi trimit armata. Violenţe au avut loc şi la Odesa, unde mai mult de 40 de oameni şi-au pierdut viaţa.
Ucraina a acuzat Moscova că organizează provocări, înarmează şi oferă susţinere separatiştilor. În 11 mai, regiunile Lugansk şi Doneţk votează separarea de Kiev. Iar Occidentul consolidează sancţiunile împotriva Rusiei.
Externe