Uniunea Europeană şi-a ales un nou Parlament pentru următorii cinci ani. Pe primul loc rămân conservatorii Partidului Popular, însă euroscepticii au câştigat teren şi au cutremurat scena politică de pe vechiul continent. Niciun moldovean dintre cei 11 care au candidat la aceste alegeri nu a reuşit să obţină mandat de parlamentar.

Potrivit datelor provizorii, Partidul Popular European a întrunit peste 28 la sută din voturi. Formaţiunea ar putea avea 212 locuri în viitorul legislativ. Urmează socialiştii, cărora le vor reveni 186 de mandate, şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, cu 70 de locuri în Parlamentul European. Euroscepticii ar putea obţine în total 140 de fotolii, dintre care Stângii Radicale i-ar reveni aproximativ 40 de mandate.

La nivel naţional, cei care se opun extinderii Uniunii Europene se bucură de cel mai mult sprijin în Franţa şi Marea Britanie. Oficialii francezi au catalogat rezultatele drept "un cutremur politic". Astfel, în Franţa câştigă Frontul Naţional, iar în Marea Britanie - euroscepticii Partidului Independenţei.

Franţa şi Marea Britanie a fost cutremurate de euroscepticism. Formaţiunile naţionaliste care se opun cu vehemenţă extinderii Uniunii Europene au reuşit să câştige simpatia electoratului din aceste ţări.

"Cred că una dintre cele mai mari greşeli istorice ale Uniunii Europene a fost extinderea spre est şi primirea statelor postsovietice", a declarat liderul partidului eurosceptic britanic UKIP, Nigel Farage.

"Poporul nostru vrea o singură politică, cea a francezilor pentru francezi, implementată de francezi", a spus liderul Frontului Naţional din Franţa, Marine Le Pen.

Chiar dacă euroscepticismul a furat din electoratul conservator al Partidului Popular, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a revendicat victoria taberei sale în alegeri. El crede că rezultatul îi oferă dreptul de a deveni viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

"Pentru că noi am câştigat alegerile, eu mă simt în drept să devin viitorul preşedinte al Comisiei Europene", a menţionat candidatul PPE la preşedinţia Comisiei, Jean-Claude Juncker. 

De cealaltă parte, candidatul socialiştilor Martin Schulz este încrezător că formaţiunea sa va reuşi să facă o alianţă majoritară în legislativ, pentru ca el să preia conducerea Executivului de la Bruxelles.

"Europa are nevoie de mai multă dreptate. Noi suntem foarte bogaţi în această parte a lumii, dar nu ştim să distribuim corect ceea ce avem", a comunicat candidatul socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene, Martin Schulz.

Acest scrutin europarlamentar a fost primul după semnarea tratatului de la Lisabona. Astfel, în premieră, şefii de stat şi de guvern din cadrul Uniunii urmează să ţină cont de rezultatul scrutinului, atunci când va fi desemnat viitorul preşedintele al Comisiei. În prezent, funcţia este deţinută de conservatorul portughez José Manuel Barroso.