Creştinii ortodocşi de stil vechi îi cinstesc astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena. Cu acest prilej, în bisericile din ţară vor fi oficiate slujbe, iar în mai multe localităţi va fi sărbătorit hramul. 

La începutul secolului al IV-lea, Constantin cel Mare a fost numit de Biserică "cel întocmai cu Apostolii". Împărăteasa Elena, mama împăratului, era creştină. Ea şi-a educat fiul, conducătorul Imperiului Roman, în spiritul respectului faţă de această religie. Iar tatăl său nu îi prigonea pe creştini în ţările pe care le cucerise, spre deosebire de alţi împăraţi romani. Scopul principal al lui Constantin cel Mare a fost proclamarea libertăţii de a practica religia creştină.

Sfânta împărăteasă merge în Palestina, unde iniţiază săpături pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care fusese răstignit Iisus. Încurajată de reuşită, con­tinuă căutările şi la Betleem, unde identifică locul naşterii lui Iisus, iar pe Muntele Măslinilor, locul unde s-a înălţat la cer.

La îndemnul ei au fost ridicate Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, cea din Nazaret şi multe alte locaşuri sfinte. Pentru meritele sale deosebite faţă de Biserică, împărăteasa Elena a fost numită "cea întocmai cu Apostolii".

Datele oficiale arată că, în Moldova, peste 29 de mii de bărbaţi se numesc Constantin, iar peste 100 de mii de femei poartă numele Elena. Totodată, alte 100 de moldovence au fost botezate Helen, Helena, Elen şi Ileana.