Amintirile nu pot fi observate în mod direct, dar problemele grave provocate de pierderea acestora sau de persistenţa lor i-au determinat pe cercetători să găsească alte metode pentru a le analiza, scrie descopera.ro.

Roberto Malinow, de la Universitatea California din San Diego, încearcă de ani de zile să înţeleagă cum se formează şi cum se pierd amintirile.

"Oamenii vor să afle de ce în anumite cazuri pot uita totul, cum se întâmplă în boala Alzheimer, sau de ce unele amintiri sunt extrem de puternice, ca în sindromul de stres post-traumatic", explică Malinow.

Cercetătorul, alături de echipa lui, a făcut experimente pe cobai, folosind o tehnologie de ultimă oră, optogenetică, metodă care foloseşte impulsuri luminoase pentru a stimula anumite grupuri de neuroni.

Noua metodă permite observarea creierului animalelor în timpul unor activităţi de rutină.

Folosind această tehnică, Malinow a indus cobailor o amintire a sentimentului de frică, stimulând anumiţi neuroni. Apoi, a vrut să vadă dacă această amintire va persista, în cazul în care sinapsele dintre neuroni vor fi slăbite.

Tot prin optogenetică, echipa lui Malinow a reuşit să slăbească sinapsele, ştergând practic amintirea legată de frică din creierul cobailor. Când sinapsele au fost din nou întărite, amintirea a revenit.

Experimentul este dovada că legăturile dintre neuroni sunt cele care generează şi menţin amintirile.

De asemenea, este clar că impulsurile luminoase pot fi folosite pentru a şterge anumite amintiri traumatizante, metoda putând fi extrem de utilă persoanelor care suferă de sindromul de stres post-traumatic.