Locuitorii din satul Chişcăreni au câştigat zeci de granturi europene
Au obţinut milioane de lei după ce au înşirat pe hârtie tot ce le lipseşte. E vorba de locuitorii din satul Chişcăreni, Sângerei, care au câştigat zeci de granturi europene pentru modernizarea localităţii. Toate acestea le-au adus celor din Chişcăreni locuri de muncă, salarii, dar şi viziuni noi.
Locuitorii din Chişcăreni au făcut pasul spre Europa pe bani europeni. Aceştia au apă curentă, au reparat câteva drumuri, şcoala din sat, iar în curtea acesteia au făcut chiar şi o pistă de biciclete.
Dumitru, elev în clasa a cincea, locuieşte la câţiva kilometri de şcoală. Pentru el era un chin să vină pe jos, mai ales iarna. Construirea parcării de biciclete în curtea şcolii însă l-a salvat.
SINCRON DUMITRU BARBĂCARI, elev
STAND UP Liuba Şevciuc, corespondent Publika TV
15.09 Locuitorii din Chişcăreni au făcut pasul spre Europa pe bani europeni. Aceştia au apă curentă, au reparat câteva drumuri, şcoala din sat, iar în curtea acesteia au făcut chiar şi o pistă de biciclete. 15.22
Dumitru, elev în clasa a cincea, locuieşte la câţiva kilometri de şcoală. Pentru el era un chin să vină pe jos, mai ales iarna. Construirea parcării de biciclete în curtea şcolii însă l-a salvat. "Cu bicicleta până la şcoală fac vreo 20 de minute. Înainte mă sculat cu noaptea în cap, şi mergeam vreo 40 de minute", a spus Dumitru Barbăcari, elev.
Dar şcoala avea probleme mult mai mari decât lipsa unei parcări de biciclete – nu aveau apă curentă, acoperişul risca să le cadă copiilor în cap, nu aveau destule cărţi la bibliotecă. Modernizarea costa 600 de mii de lei. "Primul proiect implementat a fost pentru reparaţia capitală a şcolii. Adică am reparat acoperişul, am reparat pereţii exteriori, pereţii interiori, s-a construit un veceu nou, au fost schimbate 11 blocuri de ferestre", a declarat Nicolae Spânu, ex-director al liceului.
Nu a fost uşor. A rescris proiectul de trei ori, dar nu s-a dat bătut. Directorul mai avea nevoie şi de a şaptea parte din suma necesară investiţiei. "Tocmai erau zilele de Paşte, dar eu umblam cu „ruleta” în jurul şcolii şi măsuram. Am avut sute de adunări cu părinţii de clase, în grupuri mai mici ca să-i conving să participe. Îmi spuneau lasă-ne în pace, nu avem noi bani ca să aruncăm în vânt", a povestit ex-director al liceului.
Până la urmă i-a convins... Apoi, după ce au câştigat grantul, peste o lună au început şi lucrările de reparaţie a şcolii. "Dacă vrem în Europa, dacă vrem să lucrăm ca europenii fiecare bănuţ trebuie să fie cheltuit exact conform devizului de cost al proiectului şi niciun ban nici în stânga, nici în dreapta că altfel se termină toate proiectele", a afirmat Nicolae Spânu.
Şi dacă a văzut că se poate, directorul şi-a mai pus odată minte la contribuţie. De data asta a obţinut aproape patru milioane de lei. Din aceşti bani tot şcolarii s-au procopsit cu centrală termică, muzeu, calculatoare... au pus chiar şi băncuţe în curtea şcolii. "Am realizat că nu putem exista fără aceste proiecte, au devenit pentru noi ca o necesitate, ca un drog. La început ne era greu pentru că nu ştiam care este procedura de scriere a unui proiect, de aceea am simţit necesitatea de a merge la diferite seminare", a spus acesta.
Primăriţa nu s-a lăsat mai prejos – numai în anul trecut a pus şi ea mâna pe un milion 300 de mii de lei. Au tras apă curentă în casele oamenilor, au reparat drumuri, au renovat biblioteca şi au deschis centre multimedia, unde oricine are acces gratuit la internet. "Aceste fonduri europene, înseamnă şi locuri de muncă, şi salarii şi schimbarea mentalităţii. Aceste proiecte au schimbat oamenii. Oamenii au devenit mai cooperanţi, se pot ajuta reciproc", a declarat Silvia Ţurcan, primarul comunei Chişcăreni.
Astăzi locuitorii din Chişcăreni nu mai ţin minte câte granturi europene au câştigat. Dar îşi spun că nu se opresc aici. Mai au de rezolvat probleme. Mai au de astupat gropile din asfalt, de construit un sistem de canalizare şi altul de colectare a deşeurilor.