Alegerea celui de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova poate fi calificată drept cel mai important eveniment politic al acestui an. După o pauză de peste doi ani şi jumătate, Parlamentul a reuşit în luna martie, să-l aleagă pe fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Timofti, în funcţia de şef al statului. Drumul până la identificarea unui candidat de compromis a fost, însă, mai anevoios, plin de replici dure şi neînţelegeri în cadrul Alianţei de guvernare.

Moldova ar fi putut să se aleagă cu un preşedinte încă pe 18 noiembrie 2011, atunci când a fost stabilit primul scrutin prezidenţial. Pentru prima dată în istoria Moldovei, nu a fost însă înregistrat niciun candidat. Cauza a fost una mai veche - lipsa unui consens dintre majoritatea parlamentarilor şi cei trei deputaţi neafiliaţi, conduşi de Igor Dodon, care tocmai părăsiseră rândurile Partidului Comuniştilor. Intriga alegerii preşedintelui a început la sfârşitul lunii februarie a acestui an, atunci când au fost anunţaţi primii potenţiali candidaţi. Era vorba despre fostul ministru al Sănătăţii, Ion Ababii, şi fostul viceguvernator al Băncii Naţionale, Veronica Bacalu, care a şi rămas, iniţial, candidatura finală. Aceasta nu s-a bucurat însă de susţinerea liberalilor, care şi-au argumentat reticenţa prin faptul că nu o cunosc. Ziua cea luminoasă a fost pe 12 martie. Atunci, cei trei lideri ai Alianţei de guvernare l-au prezentat, oficial, pe candidatul Coaliţiei pentru preşedinţie – Nicolae Timofti.

"Este candidatul pe care posibil că ni l-a dat Dumnezeu fiind că doi ani jumătate ne-am chinuit. Este un om al legii, care toată viaţa a lucrat cu oamenii şi pentru oameni", a spus preşedintele PL, Mihai Ghimpu.

"Nu a fost uşor să ajungem la acest compromis. Noi vom reuşi să aducem în Republica Moldova liniştea necesară", a menţionat liderul PLDM, Vlad Filat.

"Domnul Timofti este o persoană care, ca şi viziuni, principii vine să întrunească, într-o măsură completă, acele viziuni pe care le-am înaintat noi toţi", a subliniat preşedintele PD, Marian Lupu.

Nicolae Timofti s-a prezentat ca un viitor preşedinte care va reuşi să menţină echilibrul în toate acţiunile.

"Nu sunt şi nu voi fi preşedintele unui grup de oameni, dar voi fi preşedintele cetăţenilor Republicii Moldova. O să mă stărui ca să păstrăm echilibrul între forţele politice", a punctat preşedintele ţării, Nicolae Timofti.

Acesta a fost ales preşedintele ţării pe 16 martie cu votul a 62 de deputaţi. Pentru el au votat şi cei trei foşti comunişti – Igor Dodon, Zinaida Greceanâi şi Valentina Abramciuc. Evenimentul a fost salutat şi de o mulţime de oameni, care aşteptau rezultatele scrutinului în faţa Palatului Republicii.

În faţa poporului a ieşit atunci şi Nicolae Timofti, însoţit de liderii Alianţei de guvernare.

Şedinţa specială de alegere a şefului statului a fost boicotată însă de către deputaţii comunişti, la ea au venit doar câţiva parlamentari PCRM, care au monitorizat procedura de vot. După încheierea alegerii, comuniştii au declarat că procedura a avut loc cu mai multe încălcări.

Ceremonia de învestire a lui Timofti a fost pregătită cu mult fast. La eveniment a participat elita politică a ţării, invitaţi străin, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, dar şi cei doi mitropoliţi – al Moldovei şi Basarabiei. Proaspătul preşedinte a rostit şi jurământul tradiţionalul.

După alegerea lui Timofti, atât experţii naţionali, cât şi lideri politici din Uniunea Europeană şi Statele Unite au reacţionat pozitiv. Ei au calificat acest eveniment drept o depăşire a crizei politice. Nicolae Timofti este al patrulea preşedinte de ţară, alături de Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Vladimir Voronin. Şeful statului s-a născut pe 22 decembrie 1948 în Floreşti şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. A fost ales judecător în anul 1976, iar în anii 90 a fost preşedinte al Colegiului Penal şi al Curţii de Apel.

Agenda preşedintelui ţării, imediat după învestire, a început cu vizitele peste hotare. Prima sa deplasare a fost la Bruxelles, pe 26 aprilie. Acolo, şeful statului s-a întâlnit şi prima dată cu preşedintele Comisie Europene Jose Manuel Barroso. După care la doar o săptămână, pe 3 mai, Timofti a efectuat o vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu preşedintele României, Traian Băsescu.

De la întâlnire nu au lipsit nici declaraţiile de susţinere a Moldovei în calea ei spre Europa, dar şi mai multe daruri.

"Dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană şi un milion de cărţi româneşti, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova", a spus preşedintele României, Traian Băsescu.

Tot în luna mai, Timofti a plecat la Moscova să participe la Summit-ul informal al ţărilor CSI. În cadrul vizitei, Timofti nu s-a putut lăuda cu mari rezultate, şeful statului a avut o întâlnire bilaterală doar cu preşedintele azer.

În perioada mandatului, Timofti nu a evitat să facă mai multe declaraţii dure la adresa Rusiei, în special în contextul problemei transnistrene. În luna septembrie, la Adunarea Generală a ONU de la New York, acolo unde Timofti s-a întâlnit şi cu preşedintele SUA, Barack Obama, preşedintele ţării a declarat că Federaţia Rusă ar trebui cât mai urgent să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană.

"Trupele ruse care staţionează pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale ar trebui să fie retrase", a menţionat şeful statului.

Totuşi, Nicolae Timofti este văzut ca un politician care nu a participat la multe evenimente publice şi nu s-a remarcat prin declaraţii tari. Dacă acum a devenit mai deschis cu jurnaliştii, la început de mandat a evitat de mai multe ori presa.

Printre cele mai importante proiecte de lege, promovate de către preşedintele ţării, a fost cel privind majorarea salariilor judecătorilor. Timofti s-a remarcat prin faptul că a refuzat să promulge legea privind castrarea chimică a pedofililor şi violatorilor, pe motiv că ar încălca drepturile omului. Pentru activitatea sa în calitate de judecător, Timofti a primit în acest an din partea Guvernului o indemnizaţie de aproape 242 de mii de lei. Şeful statului a spus că din această sumă îi va ajuta pe doi fii ai săi să-şi cumpere apartamente.

De asemenea, Timofti a insistat de fiecare dată că vorbeşte limba română, deşi în Constituţie este indicat că limba de stat e cea moldovenească. Şeful statului a mai îndemnat clasa politică să nu ignore dorinţa moldovenilor de a se apropia tot mai mult de România.