2019 a fost cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice realizate în Europa, potrivit unui studiu publicat miercuri cu ocazia Zilei Pământului, scrie Agerpres, care preia Reuters. Climatologii avertizează că tendința de încălzire se menține. 

Temperatura medie anuală din Europa a atins un nivel record în 2019, depăşind cele mai ridicate valori înregistrate în trecutul recent, în anii 2014, 2015 şi 2018, au precizat coordonatorii Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus (C3S), administrat de Uniunea Europeană, în raportul lor anual intitulat "Starea europeană a climei".

În topul celor mai călduroşi 12 ani din Europa, 11 au fost înregistraţi după 2000, precizează acelaşi raport.

"Această tendinţă de încălzire este de acum una fără echivoc peste tot pe planetă. Şi, ca o consecinţă a acestui fapt, frecvenţa acestor evenimente ce doboară recorduri este în creştere", a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.

2020 pare să continue cel mai probabil tendinţa de încălzire. Datele furnizate de programul spaţial Copernicus în perioada decembrie 2019 - februarie 2020 arată că Europa a avut parte de cea mai călduroasă iarnă a sa din istoria măsurătorilor meteorologice.

Oamenii de ştiinţă precizează că temperaturile record din 2019 au fost înregistrate chiar şi în absenţa El Nino - un model climatic al unui fenomen asociat de obicei cu temperaturi mai ridicate.

În schimb, fronturi meteorologice de înaltă presiune au contribuit la apariţia unor valuri de căldură în lunile iunie şi iulie din 2019, când mai multe ţări, inclusiv Franţa, Germania, Belgia şi Olanda, au înregistrat cele mai ridicate temperaturi măsurate pe teritoriile lor.

Cercetătorii spun că aceste evenimente cu temperaturi ridicate vor deveni cel mai probabil şi mai severe, pe măsură ce întreaga planetă se încălzeşte.

Concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosfera globală, inclusiv cele de dioxid de carbon şi de metan, au crescut în 2019 şi ating în prezent niveluri care nu au mai existat pe Terra de milioane de ani, afirmă oamenii de ştiinţă.

Planul celor 27 de ţări din Uniunea Europeană de a-şi reduce până la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050 consolidează prevederile Acordului pentru climă de la Paris din 2015, reprezentând în acelaşi timp o soluţie care necesită modificări transformatoare în multe sectoare ale economiei europene.

Acordul de la Paris vizează limitarea creşterii temperaturii globale "mult sub pragul" de 2 grade Celsius şi menţinerea cât mai mult posibil a acestei creşteri în jurul pragului de 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustrială.

Temperaturile medii globale au crescut deja cu 1,1 grade Celsius în comparaţie cu era preindustrială, au avertizat oamenii de ştiinţă.