2020, un an fierbinte din punct de vedere politic în Moldova
Embed:
2020 a fost un an fierbinte din punct de vedere politic și a început cu alianța formată între Partidului Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Deputații au revenit la muncă în 3 februarie, fără să existe, cel puțin oficial, o majoritate în Parlament. Pe atunci, atât PDM, cât și PSRM nu vorbeau despre o alianță de guvernare, dar tatonau terenul. Mai exact, la mijlocul lunii februarie a avut loc o întâlnire secretă, între un grup de deputaţi democraţi şi socialişti.
"- Este discutată posibilitatea creării unei platforme social-democrate, cu o parte din democraţi care vor vota noi miniştri. - Este o minciună, este un fals.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
"Este doar o discuţie fără niciun fel de partid nou, fără niciun fel de coaliţie, este doar o discuţie.", a spus vicepreședintele PDM, Alexandru Cauia.
Discuțiile nocturne au scindat Partidul Democrat.
"Există multe şedinţe la partid, practice zilnic, în diferite formate, doar că noi nu suntem invitaţi la aceste şedinţe, noi am fost excluşi din tot procesul decizional şi nu ştim ce se întâmplă.", a spus deputatul PDM, Sergiu Sîrbu.
Deja la începutul lunii martie s-a anunțat oficial inițierea negocierilor dintre PSRM și PDM.
"Noi vom avea discuţii cu PD-ul în vederea asigurării majorităţii în Parlament. Evident.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
Din acel moment au început discuțiile privind semnarea unui acord între cele două formaţiuni.
"Noi am ridicat Acordul semnat de ACUM şi câteva segmente care au fost stipulate acolo şi mă refer în primul rând la politica externă noi cred că îl vom prelua ca să eliminăm posibilitatea de a face speculaţii.", a declarat preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov.
Peste o săptămână, în plină pandemie de COVID-19, socialiştii şi democraţii şi-au dat mâna și au semnat un acord privind crearea unei majorităţi parlamentare şi constituirea Platformei Social-Democrate pentru Moldova.
Odată cu semnarea acordului, democrații au obținut cinci fotolii de miniștri în Guvernul condus de Ion Chicu. Este vorba despre Cristina Lesnic, vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Pînzari, la Apărare. Igor Șarov, la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Sergiu Răilean la Ministerul Economiei, iar în funtea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost numit Oleg Țulea.
Pe fundalul mariajului politic dintre PDM și PSRM, mai mulți democrați, în frunte cu Andrian Candu, au anunțat că părăsesc fracțiunea democrată și formează grupul parlamentar PRO MOLDOVA.
"Dragi colegi din Partidul Democrat, jocul cui îl faceți? În interesul cui acționați? Al cetățenilor? Al țării?", a spus președintele PRO MOLDOVA, Andrian Candu.
Rând pe rând, mai mulți deputați democrați au anunțat că aderă la grupul PRO MOLDOVA, iar numărul acestora a ajuns la 13. Surpriza a venit, însă, din partea deputat socialist, Ștefan Gațcan, proaspăt ales în urma scrutinului din primăvară, pe circumscripția Hâncești. Și el a anunțat că aderă la grupul lui Candu, fiind astfel primul deputat PSRM care părăseşte fracţiunea.
"Este o decizie a mea personală, nu este influențată de nimeni. Este o decizie care este motivată din punct de vedere a situației care există astăzi în societatea noastră. În trei luni de zile, aflându-mă în Parlament, am înțeles foarte multe lucruri, inclusiv problemele din sistemul sanitar.", a spus deputatul, Ştefan Gaţcan.
Socialiştii l-au acuzat pe Ştefan Gaţcan de trădare şi i-au cerut să-şi depună mandatul.
"Domnule Gațcan, dacă în dumneavoastră mai este măcar un pic de bun simț trebuie să depuneți mandatul și plecați din Parlamentul Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor declară război acestor trădători, acestor persoane corupte și va face tot posibilul ca acest Parlament să fie dizolvat.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
Totodată, mai mulți deputați socialiști și susținători ai PSRM au organizat un protest în fața unei clinici care îi aparţine lui Gaţcan. Manifestanţii i-au cerut deputatului să renunţe la mandat, iar două persoane au depus o coroană de flori la poarta instituţiei private.
A urmat incidentul din apropierea podului de la Telecentru. Automobilul în care se afla Gaţcan ar fi fost oprit de un alt autoturism şi supus presiunilor din partea foștilor săi colegi, deputații PSRM, Corneliu Furculiță și Vlad Batrâncea. Ulterior, cei doi au respins categoric acuzațiile și au declarat că discuția a fost una calmă și a avut loc la inițiativa lui Ștefan Gațcan. În urma acestui caz, Gațcan a depus o plângere la Procuratura Generală. Doar că după asta, socialiștii au anunțat că el renunţă la mandatul de deputat, iar cererea acestuia a fost depusă de către şeful fracţiunii PSRM, Corneliu Furculiță, şi nu personal de Gaţcan. În tot acest timp, Ştefan Gațcan era de negăsit, dar a apărut într-un live pe Facebook, fiind filmat într-un câmp cu viţă-de-vie, în care anunţa că este viu şi nevătămat.
"Mă simt bine, nu am probleme, nu sunt sechestrat, sunt bine, cu familia. Rog frumos să nu aveți grijă. Totul este ok.", a spus deputatul, Ştefan Gaţcan.
După acest video, deputații grupului PRO MOLDOVA au spus că parlamentarul ar fi fost scos forţat din ţară. În replică, socialiștii au spus că fostul lor coleg este în siguranță.
"Din câte cunoaştem, domnul Gaţcan este într-un loc sigur, la dorinţa dumnealui, aşa cum el consideră.", a spus președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiţă.
"Cazul de ieri arată că orice cetățean poate fi sechestrat și ținut ostatic sau sub o anumită presiune.", a spus președinte PRO MOLDOVA, Andrian Candu.
Peste o zi a apărut un nou episod din serialul cu Ştefan Gaţcan în rol principal. Pe pagina de Facebook a deputatului a fost publicată o nouă înregistrare video, în care acesta dă asigurări că se simte bine, dar are nevoie de timp pentru reabilitare.
"Vreau să fac unele precizări. Sunt bine, benevol am renunțat la mandatul de deputat. Nu am fost și nu sunt sechestrat. Sunt într-o etapă de reabilitare psiho-emoțională, rog din suflet, nu tensionați oamenii din jur.", a spus deputatul demisionar, Ştefan Gaţcan.
Imaginile au trezit însă mai multe suspiciuni.
"Noi suntem un pic obosiți de acest serial "Santa Gațcan", cu plecări, ieșiri, cereri, cu toate momentele aceste, cu "mă simt bine". Mi se pare că deja cei de la Dodon care ieri au difuzat acest video nici nu s-au gândit că aduc mai multe suspiciuni.", a spus președintele fracțiunii Platforma DA, Alexandru Slusari.
Peste trei zile, Ştefan Gaţcan a apărut într-un nou filmuleţ, în care anunţă că îşi retrage cererea depusă la Procuratura Generală și confirmă că i-a fost oferită pază de stat.
"La noi totul este bine. Vreau să vă spun că cererea depusă în data de 30 iunie la Procuratura Generală rog să fie retrasă pentru acțiunile din 30 iunie. Sper, curând să ne revedem în țară. Și mai departe să lucrăm pentru cetățeni, pentru țară. Asta este...", a spus deputat demisionar, Ştefan Gaţcan.
Noua înregistrare cu Gaţcan a stârnit un alt val de reacţii contradictorii, dar socialiștii insistau că acuzaţiile sunt minciuni.
"Este bine că dumnealui spune că este bine.", a spus deputatul PSRM, Grigore Novac.
Ulterior s-a aflat că Ștefan Gațcan era la Iași şi, în faţa poliţiştilor români, a negat că ar fi fost sechestrat. Peste două zile el a revenit în țară şi a declarat că s-a răzgândit şi rămâne deputat socialist. La prima şedinţă plenară de la revenire și-a schimbat locul și s-a așezat lângă președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță. Opoziția a cerut explicații.
"Domnule Gaţcan cetăţenii vă roagă să le spuneţi de la tribuna centrală ce vi s-a întâmplat, pe unde aţi umblat pentru a vă recupera? Aveţi toţi dinţii în gură, sunt reduceri la mall?", a spus deputatul Platformei DA, Maria Ciobanu.
"Suntem indignați că în această sală sunt atâția avocați a unei grupări oligarhice, care prin metode criminale corupe deputați", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
"Echipa PRO Moldova sigur că este îngrijorată de tot ceea ce s-a întâmplat și de tot ceea ce numim noi cazul Gațcan.", a spus Andrian Candu.
"În locul lui stă Bogdan Țîrdea și el șade lângă șeful fracțiunii, acela cred că îl trage de mânecă, de picior, de nu știu ce, de mască.", a declarat Alexandru Slusari.
Ştefan Gaţcan nu a avut nicio replică la declaraţiile deputaţilor și nu a revenit la acest subiect.
Tot în luna iulie, deputații fracțiunii Platformei DA și cei din PAS au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu, însă aceasta a picat, fiind susținută de doar 46 de deputați.
"La ceea la ce asităm noi aici este o rușine. Au mai fost în sala asta moțiuni de cenzură, o procedură firească, dar să aduci la o asemena degradare exercițiul acesta. Asta e peste...", a spus preşedintele fracţiunii PAS, Igro Grosu.
Între timp, Moldova se afla pregătea pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. 13 grupuri de iniţiativă au fost înregistrate la Comisia Electorală Centrală, însă, într-un final, doar opt candidați au fost înscrişi în cursă. Patru s-au retras benevol, iar candidatul desemnat de PRO MOLDOVA, Andrian Candu, a fost exclus de către CEC, pentru că listele de subscripţie ar fi fost completate eronat.
"Noi considerăm că cele peste 18 mii de semnături depuse de cetățenii Republicii Moldova în susținerea candidatului Andrian Candu au fost astăzi abuziv anulate. ", a spus Andrian Candu.
Campania electorală a început în 2 octombrie, iar în cursă au fost înregistraţi candidatul desemnat de Platforma DA, Andrei Năstase, cel al formaţiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, candidatul înaintat de PLDM, Tudor Deliu, precum și Maia Sandu, desemnată de PAS. Totodată, la alegeri au mai participat Violeta Ivanov din partea Partidului "Șor", Octavian Țîcu de la PUN, candidatul independent, Igor Dodon, și cel desemnat de blocul electoral "Unirea", Dorin Chirtoacă. Cei opt pretendenţi la fotoliul de preşedinte au venit cu numeroase promisiuni, de la salarii și pensii mai mari, până la eradicarea corupției.
Pe tot parcursul campaniei electorale, Maia Sandu îl invita pe Igor Dodon la dezbateri, pe care acesta le-a refuzat.
"Îl chem pe candidatul Igor Dodon la o dezbatere publică în perioada 26 - 30 octombrie. Cetăţenii au dreptul să cunoască ce a făcut preşedintele în ultimii patru ani pentru ei.", a spus Maia Sandu.
Iar candidatul desemnat de Platforma DA, Andrei Năstase, insista ca Maia Sandu să se retragă din cursă în favoarea sa, pe motiv că el ar avea mai multe șanse să-l învingă pe Igor Dodon.
"Îi solicit doamnei Maia Sandu să pună preț cu adevărat pe cauza noastră națională și să renunțe la cursa electorală pe care, conform tuturor analizelor sociologice, nu o poate câștiga în fața lui Igor Dodon. Studiile sociologice arată cu limpezime că sunt singurul candidat capabil să-l înving pe Igor Dodon.", a spus Andrei Năstase.
Însă Maia Sandu nu a dat curs apelului lansat de Năstase. În ziua alegerilor, candidații la fotoliul de președinte s-au prezentat, rând pe rând, la secțiile de votare.
"Am votat pentru un stat care să lucreze pentru oameni, să ajute oamenii.", a spus Maia Sandu.
"Am votat pentru dezvoltarea economică, pentru păstrarea stabilităţii politice în Republica Moldova.", a spus Igor Dodon.
''Am votat pentru Unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin ", a spus Dorin Chirtoacă.
'' Eu am votat pentru un preşedinte care să reprezinte cetăţenii Republicii Moldova atât în ţară cât şi peste hotare.'', a spus Tudor Deliu.
''Noi putem astăzi împreună să demonstrăm că obţiunea noastră este pentru o reîntregire cu România şi Uniunea Europeană.'', a spus Octavian Ţîcu.
''Pentru o Moldova de mâine, pentru o Moldova dreaptă, educată, o Moldova sănătoasă.'', a spus Andrei Năstase.
''Am votat pentru o viaţă mai bună. Am votat pentru Republica Moldova fără culioace, fără scheme.'', a spus Renato Usatîi.
''Am votat pentru ca satele noastre să prospere pentru a şterge diferenţa dintre sat şi oraş.'', a spus Violeta Ivanov.
În turul doi al scrutinului prezidenţial au acces Maia Sandu şi Igor Dodon. Comisia Electorală Centrală a validat rezultatele primului tur și a anunțat că cetățenii vor fi chemați la urne peste două săptămâni.
"Se stabileşte pentru data de 15 noiembrie 2020 desfăşurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova.", a menţionat preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.
Cel de-al doilea tur de scrutin printr-un schimb de replici între Igor Dodon și Maia Sandu.
"Dacă este să parafrazez o vorbă din popor, nu schimbaţi porumbelul din mână pe coţofana de pe gard. Nu schimbaţi porumbelul din mână, pe coţofana de pe gard.", a spus Igor Dodon.
"Un porumbel rănit a ieşit la presă şi a început să cânte cântece de jale.", a spus Maia Sandu.
A urmat o altă declarație intens criticată în societate. În urma votului masiv din diaspora, din primul tur al alegerilor, Igor Dodon i-a supărat pe unii concetățeni de peste hotare.
"Putem spune că diaspora reprezintă în mod real un electorat paralel al Republicii Moldova.", a spus Igor Dodon.
Ulterior, Igor Dodon a declarat că nu a fost înţeles corect. A stârnit discuţii aprinse şi subiectul eventualelor dezbateri dintre Maia Sandu și Igor Dodon. Deși, în primul tur, Sandu și-a invitat contracandidatul la dezbateri, în turul doi candidatul PAS s-a răzgândit.
"Cu un asemenea personaj nu mai avem ce discuta, să se bălăcească de unul singur în glodul în care a coborât.", a spus Maia Sandu.
"De ce atunci, dragi colegi, toată săptămâna trecută ne-ați purtat la diferite discuții? De ce am pregătit totul necesar pentru dezbateri?", a spus Vlad Bătrâncea.
În ziua celui de-al doilea tur de scrutin, cei doi candidaţi au votat la primele ore ale dimineţii.
''Eu, astăzi, am votat pentru schimbare, am votat pentru o Moldovă în care toţi oamenii se uită cu încredere în ziua de mâine. '', a spus Maia Sandu.
'' Eu astăzi am votat pentru statalitatea şi independenţa Republicii Moldova. Am votat pentru echitatea socială. '', a spus Igor Dodon.
Conform rezultatelor alegerilor din 15 noiembrie, Maia Sandu a devenit noul președinte al țării. Sandu a obţinut 57,72 la sută din voturi, iar contracandidatul său, Igor Dodon, a acumulat 42,28% din sufragii. În 10 decembrie, Curtea Constituțională a validat mandatul președintelui ales.
"Se confirmă rezultatele alegerii președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020. Se validează alegerea doamnei Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac.", a spus predintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Între timp, Partidul Democrat a anunțat că pleacă de la guvernare și își retrage miniștrii din Guvernul Chicu. La două zile după această declarație, premierul i-a înlocuit pe cei cinci miniștri propuși de democrați. În locul Cristinei Lesnic de la Biroul de Reintegrare a fost propusă Olga Cebotari. La conducerea Ministerului Economiei și Infrastructurii a ajuns Anatol Usatîi. În calitate de ministru al Apărării a fost numit Victor Gaiciuc, iar la Educație - Lilia Pogolșa. Oleg Ţulea, de la Externe, şi-a depus demisia şi a fost înlocuit cu Aureliu Ciocoi, care a mai deţinut această funcţie. Totodată, în timp ce unii luptau pentru fotoliul de președinte, șapte deputați din PRO MOLDOVA au părăsit formaţiunea. Este vorba despre Sergiu Sîrbu, Ruxanda Glavan, Grigore Repesciuc, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici și Gheorghe Brașovschi. Ei au format "Platforma Pentru Moldova", la care s-a alăturat și fracțiunea Partidului Șor. Deşi nu au format o coaliţie oficială, cooperarea strânsă dintre PSRM și "Pentru Moldova" a fost vizibilă la examinarea proiectului politicii fiscale și cel al bugetului de stat. Atunci, deputații PAS și cei din Platforma DA au blocat tribuna centrală a legislativului, nemulţumiţi că pe ordinea de zi au fost incluse mai multe proiecte de lege controversate.
În timpul îmbrâncelilor au fost stricate mai multe bunuri, în valoare de aproximativ 60 de mii de lei. După acea şedinţă, mai multe legi votate în grabă de PSRM și "Pentru Moldova" au fost atacate la Curtea Constituțională. Sesiunea parlamentară s-a încheiat cu o nouă moțiune de cenzură depusă de PAS și semnată de colegii din Platforma DA și cei din PDM.
"Orice zi în plus în care acest guvern este în funcție înseamnă mai puține șanse pentru rezolvarea crizei sanitare, economice și sociale în care se adâncește Republica Moldova.", a spus preşedintele fracţiunii PAS, Igor Grosu.
În ziua când urma să fie dezbătută moțiunea de cenzură, premierul Ion Chicu a anunțat că guvernul demisionează. Prim-ministrul a declarat că decizia nu e motivată de moţiunea de cenzură sau de protestele fermierilor, ci de dorinţa de a deschide calea spre dizolvarea Legislativului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
”În acest condiții, am discutat astăzi și eu am propus și asta voi face de a veni cu propunerea de demisie a prim-ministrului, respectiv, și al Guvernului Republicii Moldova, astfel încât această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil.”, a spus Ion Chicu.
În 24 decembrie, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al țării. Ea a depus jurământul la Palatul Republicii, în fața a zeci de invitați, printre care diplomaţi, oameni de cultură şi politicieni. În schimb, la ceremonia de învestire nu au participat nici fostul şef de stat, Igor Dodon, şi nici deputaţii socialişti.
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova. Să respect Constituţia şi legile ţării.", a spus reşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
"Doamnelor şi domnilor, preşedintele Republicii Moldova a intrat de astăzi în exerciţiul funcţiei.", a spus predintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Maia Sandu a promis că va fi un președinte care îi va uni pe oameni şi va lupta împotriva corupției.
"O să reuşim să curăţăm statul şi clasa politică de corupţi şi profitori. O să construim un stat în care hoţii stau la închisoare nu l-a conducerea ţării. Sunt conştientă că nu va fi uşor, sunt conştientă că lucrurile nu vor fi perfecte. Voi cere de la instituţii nimic altceva decât ce cer cetăţenii de la mine, să lucreze onest.", a spus preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
A urmat ceremonia de transmitere a puterii de către fostul președinte Igor Dodon către noul șef de stat, Maia Sandu. Evenimentul a durat doar câteva minute, timp în care Sandu i-a înmânat lui Dodon o copie a stindardului, după care cei doi s-au despărțit.
Anul politic s-a încheiat cu un nou președinte, dar și cu un Guvern în exercițiu. Premierul Ion Chicu va asigura interimatul doar până la sfârșitul anului.
"- Este discutată posibilitatea creării unei platforme social-democrate, cu o parte din democraţi care vor vota noi miniştri. - Este o minciună, este un fals.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
"Este doar o discuţie fără niciun fel de partid nou, fără niciun fel de coaliţie, este doar o discuţie.", a spus vicepreședintele PDM, Alexandru Cauia.
Discuțiile nocturne au scindat Partidul Democrat.
"Există multe şedinţe la partid, practice zilnic, în diferite formate, doar că noi nu suntem invitaţi la aceste şedinţe, noi am fost excluşi din tot procesul decizional şi nu ştim ce se întâmplă.", a spus deputatul PDM, Sergiu Sîrbu.
Deja la începutul lunii martie s-a anunțat oficial inițierea negocierilor dintre PSRM și PDM.
"Noi vom avea discuţii cu PD-ul în vederea asigurării majorităţii în Parlament. Evident.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
Din acel moment au început discuțiile privind semnarea unui acord între cele două formaţiuni.
"Noi am ridicat Acordul semnat de ACUM şi câteva segmente care au fost stipulate acolo şi mă refer în primul rând la politica externă noi cred că îl vom prelua ca să eliminăm posibilitatea de a face speculaţii.", a declarat preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov.
Peste o săptămână, în plină pandemie de COVID-19, socialiştii şi democraţii şi-au dat mâna și au semnat un acord privind crearea unei majorităţi parlamentare şi constituirea Platformei Social-Democrate pentru Moldova.
Odată cu semnarea acordului, democrații au obținut cinci fotolii de miniștri în Guvernul condus de Ion Chicu. Este vorba despre Cristina Lesnic, vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Pînzari, la Apărare. Igor Șarov, la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Sergiu Răilean la Ministerul Economiei, iar în funtea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost numit Oleg Țulea.
Pe fundalul mariajului politic dintre PDM și PSRM, mai mulți democrați, în frunte cu Andrian Candu, au anunțat că părăsesc fracțiunea democrată și formează grupul parlamentar PRO MOLDOVA.
"Dragi colegi din Partidul Democrat, jocul cui îl faceți? În interesul cui acționați? Al cetățenilor? Al țării?", a spus președintele PRO MOLDOVA, Andrian Candu.
Rând pe rând, mai mulți deputați democrați au anunțat că aderă la grupul PRO MOLDOVA, iar numărul acestora a ajuns la 13. Surpriza a venit, însă, din partea deputat socialist, Ștefan Gațcan, proaspăt ales în urma scrutinului din primăvară, pe circumscripția Hâncești. Și el a anunțat că aderă la grupul lui Candu, fiind astfel primul deputat PSRM care părăseşte fracţiunea.
"Este o decizie a mea personală, nu este influențată de nimeni. Este o decizie care este motivată din punct de vedere a situației care există astăzi în societatea noastră. În trei luni de zile, aflându-mă în Parlament, am înțeles foarte multe lucruri, inclusiv problemele din sistemul sanitar.", a spus deputatul, Ştefan Gaţcan.
Socialiştii l-au acuzat pe Ştefan Gaţcan de trădare şi i-au cerut să-şi depună mandatul.
"Domnule Gațcan, dacă în dumneavoastră mai este măcar un pic de bun simț trebuie să depuneți mandatul și plecați din Parlamentul Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor declară război acestor trădători, acestor persoane corupte și va face tot posibilul ca acest Parlament să fie dizolvat.", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
Totodată, mai mulți deputați socialiști și susținători ai PSRM au organizat un protest în fața unei clinici care îi aparţine lui Gaţcan. Manifestanţii i-au cerut deputatului să renunţe la mandat, iar două persoane au depus o coroană de flori la poarta instituţiei private.
A urmat incidentul din apropierea podului de la Telecentru. Automobilul în care se afla Gaţcan ar fi fost oprit de un alt autoturism şi supus presiunilor din partea foștilor săi colegi, deputații PSRM, Corneliu Furculiță și Vlad Batrâncea. Ulterior, cei doi au respins categoric acuzațiile și au declarat că discuția a fost una calmă și a avut loc la inițiativa lui Ștefan Gațcan. În urma acestui caz, Gațcan a depus o plângere la Procuratura Generală. Doar că după asta, socialiștii au anunțat că el renunţă la mandatul de deputat, iar cererea acestuia a fost depusă de către şeful fracţiunii PSRM, Corneliu Furculiță, şi nu personal de Gaţcan. În tot acest timp, Ştefan Gațcan era de negăsit, dar a apărut într-un live pe Facebook, fiind filmat într-un câmp cu viţă-de-vie, în care anunţa că este viu şi nevătămat.
"Mă simt bine, nu am probleme, nu sunt sechestrat, sunt bine, cu familia. Rog frumos să nu aveți grijă. Totul este ok.", a spus deputatul, Ştefan Gaţcan.
După acest video, deputații grupului PRO MOLDOVA au spus că parlamentarul ar fi fost scos forţat din ţară. În replică, socialiștii au spus că fostul lor coleg este în siguranță.
"Din câte cunoaştem, domnul Gaţcan este într-un loc sigur, la dorinţa dumnealui, aşa cum el consideră.", a spus președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiţă.
"Cazul de ieri arată că orice cetățean poate fi sechestrat și ținut ostatic sau sub o anumită presiune.", a spus președinte PRO MOLDOVA, Andrian Candu.
Peste o zi a apărut un nou episod din serialul cu Ştefan Gaţcan în rol principal. Pe pagina de Facebook a deputatului a fost publicată o nouă înregistrare video, în care acesta dă asigurări că se simte bine, dar are nevoie de timp pentru reabilitare.
"Vreau să fac unele precizări. Sunt bine, benevol am renunțat la mandatul de deputat. Nu am fost și nu sunt sechestrat. Sunt într-o etapă de reabilitare psiho-emoțională, rog din suflet, nu tensionați oamenii din jur.", a spus deputatul demisionar, Ştefan Gaţcan.
Imaginile au trezit însă mai multe suspiciuni.
"Noi suntem un pic obosiți de acest serial "Santa Gațcan", cu plecări, ieșiri, cereri, cu toate momentele aceste, cu "mă simt bine". Mi se pare că deja cei de la Dodon care ieri au difuzat acest video nici nu s-au gândit că aduc mai multe suspiciuni.", a spus președintele fracțiunii Platforma DA, Alexandru Slusari.
Peste trei zile, Ştefan Gaţcan a apărut într-un nou filmuleţ, în care anunţă că îşi retrage cererea depusă la Procuratura Generală și confirmă că i-a fost oferită pază de stat.
"La noi totul este bine. Vreau să vă spun că cererea depusă în data de 30 iunie la Procuratura Generală rog să fie retrasă pentru acțiunile din 30 iunie. Sper, curând să ne revedem în țară. Și mai departe să lucrăm pentru cetățeni, pentru țară. Asta este...", a spus deputat demisionar, Ştefan Gaţcan.
Noua înregistrare cu Gaţcan a stârnit un alt val de reacţii contradictorii, dar socialiștii insistau că acuzaţiile sunt minciuni.
"Este bine că dumnealui spune că este bine.", a spus deputatul PSRM, Grigore Novac.
Ulterior s-a aflat că Ștefan Gațcan era la Iași şi, în faţa poliţiştilor români, a negat că ar fi fost sechestrat. Peste două zile el a revenit în țară şi a declarat că s-a răzgândit şi rămâne deputat socialist. La prima şedinţă plenară de la revenire și-a schimbat locul și s-a așezat lângă președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță. Opoziția a cerut explicații.
"Domnule Gaţcan cetăţenii vă roagă să le spuneţi de la tribuna centrală ce vi s-a întâmplat, pe unde aţi umblat pentru a vă recupera? Aveţi toţi dinţii în gură, sunt reduceri la mall?", a spus deputatul Platformei DA, Maria Ciobanu.
"Suntem indignați că în această sală sunt atâția avocați a unei grupări oligarhice, care prin metode criminale corupe deputați", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.
"Echipa PRO Moldova sigur că este îngrijorată de tot ceea ce s-a întâmplat și de tot ceea ce numim noi cazul Gațcan.", a spus Andrian Candu.
"În locul lui stă Bogdan Țîrdea și el șade lângă șeful fracțiunii, acela cred că îl trage de mânecă, de picior, de nu știu ce, de mască.", a declarat Alexandru Slusari.
Ştefan Gaţcan nu a avut nicio replică la declaraţiile deputaţilor și nu a revenit la acest subiect.
Tot în luna iulie, deputații fracțiunii Platformei DA și cei din PAS au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu, însă aceasta a picat, fiind susținută de doar 46 de deputați.
"La ceea la ce asităm noi aici este o rușine. Au mai fost în sala asta moțiuni de cenzură, o procedură firească, dar să aduci la o asemena degradare exercițiul acesta. Asta e peste...", a spus preşedintele fracţiunii PAS, Igro Grosu.
Între timp, Moldova se afla pregătea pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. 13 grupuri de iniţiativă au fost înregistrate la Comisia Electorală Centrală, însă, într-un final, doar opt candidați au fost înscrişi în cursă. Patru s-au retras benevol, iar candidatul desemnat de PRO MOLDOVA, Andrian Candu, a fost exclus de către CEC, pentru că listele de subscripţie ar fi fost completate eronat.
"Noi considerăm că cele peste 18 mii de semnături depuse de cetățenii Republicii Moldova în susținerea candidatului Andrian Candu au fost astăzi abuziv anulate. ", a spus Andrian Candu.
Campania electorală a început în 2 octombrie, iar în cursă au fost înregistraţi candidatul desemnat de Platforma DA, Andrei Năstase, cel al formaţiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, candidatul înaintat de PLDM, Tudor Deliu, precum și Maia Sandu, desemnată de PAS. Totodată, la alegeri au mai participat Violeta Ivanov din partea Partidului "Șor", Octavian Țîcu de la PUN, candidatul independent, Igor Dodon, și cel desemnat de blocul electoral "Unirea", Dorin Chirtoacă. Cei opt pretendenţi la fotoliul de preşedinte au venit cu numeroase promisiuni, de la salarii și pensii mai mari, până la eradicarea corupției.
Pe tot parcursul campaniei electorale, Maia Sandu îl invita pe Igor Dodon la dezbateri, pe care acesta le-a refuzat.
"Îl chem pe candidatul Igor Dodon la o dezbatere publică în perioada 26 - 30 octombrie. Cetăţenii au dreptul să cunoască ce a făcut preşedintele în ultimii patru ani pentru ei.", a spus Maia Sandu.
Iar candidatul desemnat de Platforma DA, Andrei Năstase, insista ca Maia Sandu să se retragă din cursă în favoarea sa, pe motiv că el ar avea mai multe șanse să-l învingă pe Igor Dodon.
"Îi solicit doamnei Maia Sandu să pună preț cu adevărat pe cauza noastră națională și să renunțe la cursa electorală pe care, conform tuturor analizelor sociologice, nu o poate câștiga în fața lui Igor Dodon. Studiile sociologice arată cu limpezime că sunt singurul candidat capabil să-l înving pe Igor Dodon.", a spus Andrei Năstase.
Însă Maia Sandu nu a dat curs apelului lansat de Năstase. În ziua alegerilor, candidații la fotoliul de președinte s-au prezentat, rând pe rând, la secțiile de votare.
"Am votat pentru un stat care să lucreze pentru oameni, să ajute oamenii.", a spus Maia Sandu.
"Am votat pentru dezvoltarea economică, pentru păstrarea stabilităţii politice în Republica Moldova.", a spus Igor Dodon.
''Am votat pentru Unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin ", a spus Dorin Chirtoacă.
'' Eu am votat pentru un preşedinte care să reprezinte cetăţenii Republicii Moldova atât în ţară cât şi peste hotare.'', a spus Tudor Deliu.
''Noi putem astăzi împreună să demonstrăm că obţiunea noastră este pentru o reîntregire cu România şi Uniunea Europeană.'', a spus Octavian Ţîcu.
''Pentru o Moldova de mâine, pentru o Moldova dreaptă, educată, o Moldova sănătoasă.'', a spus Andrei Năstase.
''Am votat pentru o viaţă mai bună. Am votat pentru Republica Moldova fără culioace, fără scheme.'', a spus Renato Usatîi.
''Am votat pentru ca satele noastre să prospere pentru a şterge diferenţa dintre sat şi oraş.'', a spus Violeta Ivanov.
În turul doi al scrutinului prezidenţial au acces Maia Sandu şi Igor Dodon. Comisia Electorală Centrală a validat rezultatele primului tur și a anunțat că cetățenii vor fi chemați la urne peste două săptămâni.
"Se stabileşte pentru data de 15 noiembrie 2020 desfăşurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova.", a menţionat preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.
Cel de-al doilea tur de scrutin printr-un schimb de replici între Igor Dodon și Maia Sandu.
"Dacă este să parafrazez o vorbă din popor, nu schimbaţi porumbelul din mână pe coţofana de pe gard. Nu schimbaţi porumbelul din mână, pe coţofana de pe gard.", a spus Igor Dodon.
"Un porumbel rănit a ieşit la presă şi a început să cânte cântece de jale.", a spus Maia Sandu.
A urmat o altă declarație intens criticată în societate. În urma votului masiv din diaspora, din primul tur al alegerilor, Igor Dodon i-a supărat pe unii concetățeni de peste hotare.
"Putem spune că diaspora reprezintă în mod real un electorat paralel al Republicii Moldova.", a spus Igor Dodon.
Ulterior, Igor Dodon a declarat că nu a fost înţeles corect. A stârnit discuţii aprinse şi subiectul eventualelor dezbateri dintre Maia Sandu și Igor Dodon. Deși, în primul tur, Sandu și-a invitat contracandidatul la dezbateri, în turul doi candidatul PAS s-a răzgândit.
"Cu un asemenea personaj nu mai avem ce discuta, să se bălăcească de unul singur în glodul în care a coborât.", a spus Maia Sandu.
"De ce atunci, dragi colegi, toată săptămâna trecută ne-ați purtat la diferite discuții? De ce am pregătit totul necesar pentru dezbateri?", a spus Vlad Bătrâncea.
În ziua celui de-al doilea tur de scrutin, cei doi candidaţi au votat la primele ore ale dimineţii.
''Eu, astăzi, am votat pentru schimbare, am votat pentru o Moldovă în care toţi oamenii se uită cu încredere în ziua de mâine. '', a spus Maia Sandu.
'' Eu astăzi am votat pentru statalitatea şi independenţa Republicii Moldova. Am votat pentru echitatea socială. '', a spus Igor Dodon.
Conform rezultatelor alegerilor din 15 noiembrie, Maia Sandu a devenit noul președinte al țării. Sandu a obţinut 57,72 la sută din voturi, iar contracandidatul său, Igor Dodon, a acumulat 42,28% din sufragii. În 10 decembrie, Curtea Constituțională a validat mandatul președintelui ales.
"Se confirmă rezultatele alegerii președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020. Se validează alegerea doamnei Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac.", a spus predintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Între timp, Partidul Democrat a anunțat că pleacă de la guvernare și își retrage miniștrii din Guvernul Chicu. La două zile după această declarație, premierul i-a înlocuit pe cei cinci miniștri propuși de democrați. În locul Cristinei Lesnic de la Biroul de Reintegrare a fost propusă Olga Cebotari. La conducerea Ministerului Economiei și Infrastructurii a ajuns Anatol Usatîi. În calitate de ministru al Apărării a fost numit Victor Gaiciuc, iar la Educație - Lilia Pogolșa. Oleg Ţulea, de la Externe, şi-a depus demisia şi a fost înlocuit cu Aureliu Ciocoi, care a mai deţinut această funcţie. Totodată, în timp ce unii luptau pentru fotoliul de președinte, șapte deputați din PRO MOLDOVA au părăsit formaţiunea. Este vorba despre Sergiu Sîrbu, Ruxanda Glavan, Grigore Repesciuc, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici și Gheorghe Brașovschi. Ei au format "Platforma Pentru Moldova", la care s-a alăturat și fracțiunea Partidului Șor. Deşi nu au format o coaliţie oficială, cooperarea strânsă dintre PSRM și "Pentru Moldova" a fost vizibilă la examinarea proiectului politicii fiscale și cel al bugetului de stat. Atunci, deputații PAS și cei din Platforma DA au blocat tribuna centrală a legislativului, nemulţumiţi că pe ordinea de zi au fost incluse mai multe proiecte de lege controversate.
În timpul îmbrâncelilor au fost stricate mai multe bunuri, în valoare de aproximativ 60 de mii de lei. După acea şedinţă, mai multe legi votate în grabă de PSRM și "Pentru Moldova" au fost atacate la Curtea Constituțională. Sesiunea parlamentară s-a încheiat cu o nouă moțiune de cenzură depusă de PAS și semnată de colegii din Platforma DA și cei din PDM.
"Orice zi în plus în care acest guvern este în funcție înseamnă mai puține șanse pentru rezolvarea crizei sanitare, economice și sociale în care se adâncește Republica Moldova.", a spus preşedintele fracţiunii PAS, Igor Grosu.
În ziua când urma să fie dezbătută moțiunea de cenzură, premierul Ion Chicu a anunțat că guvernul demisionează. Prim-ministrul a declarat că decizia nu e motivată de moţiunea de cenzură sau de protestele fermierilor, ci de dorinţa de a deschide calea spre dizolvarea Legislativului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
”În acest condiții, am discutat astăzi și eu am propus și asta voi face de a veni cu propunerea de demisie a prim-ministrului, respectiv, și al Guvernului Republicii Moldova, astfel încât această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil.”, a spus Ion Chicu.
În 24 decembrie, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al țării. Ea a depus jurământul la Palatul Republicii, în fața a zeci de invitați, printre care diplomaţi, oameni de cultură şi politicieni. În schimb, la ceremonia de învestire nu au participat nici fostul şef de stat, Igor Dodon, şi nici deputaţii socialişti.
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova. Să respect Constituţia şi legile ţării.", a spus reşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
"Doamnelor şi domnilor, preşedintele Republicii Moldova a intrat de astăzi în exerciţiul funcţiei.", a spus predintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Maia Sandu a promis că va fi un președinte care îi va uni pe oameni şi va lupta împotriva corupției.
"O să reuşim să curăţăm statul şi clasa politică de corupţi şi profitori. O să construim un stat în care hoţii stau la închisoare nu l-a conducerea ţării. Sunt conştientă că nu va fi uşor, sunt conştientă că lucrurile nu vor fi perfecte. Voi cere de la instituţii nimic altceva decât ce cer cetăţenii de la mine, să lucreze onest.", a spus preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
A urmat ceremonia de transmitere a puterii de către fostul președinte Igor Dodon către noul șef de stat, Maia Sandu. Evenimentul a durat doar câteva minute, timp în care Sandu i-a înmânat lui Dodon o copie a stindardului, după care cei doi s-au despărțit.
Anul politic s-a încheiat cu un nou președinte, dar și cu un Guvern în exercițiu. Premierul Ion Chicu va asigura interimatul doar până la sfârșitul anului.