Două decenii de la adoptarea Constituţiei ţării noastre. Acum 20 de ani, deputaţii celui de-al doilea parlament al Republicii Moldova au votat Legea Supremă a statului. Cei care au ridicat atunci mâna îşi amintesc cu emoţii de şedinţa Parlamentului din 29 iulie 1994.

La adoptarea constituţiei au existat două subiecte care au provocat discuţii aprinse: statutul de neutralitate al ţării şi denumirea limbii. Iată ce îşi aminteşte deputatul de atunci, interpretul Ion Suruceanu:  "Când s-a pus la vot, eu am ridicat mâna pentru limba română. Am fost mândru, m-am ţinut de cuvânt pentru că am votat un adevăr."

După 20 de ani, subiectul sensibil rămâne cel cu privire la denumirea limbii oficiale în Constituţie. Asta în pofida deciziei Curţii Constituţionale care a stabilit că Declaraţia de Independenţă, unde este stipulată sintagma limba română, prevalează Constituţiei.

Fostul parlamentar Eugen Rusu spune că au lucrat asupra documentului timp de trei luni: "Cele mai importante probleme au fost la articolul 13, problema denumirii limbii – române sau moldoveneşti. Au fost idei ca să numim limba moldovenească şi în paranteză română sau să o numim pur şi simplu limba de stat, ceea ce este un nonsens. Al doilea articol a fost cel cu neutralitatea".

Unii oameni recunosc că nu ştiu aproape nimic despre Constituţia ţării, în timp ce alţii susţin că prevederile acesteia nu sunt respectate:

"Nu pot să spun nimic".

"Da noi mai avem Constituţie? Ştiu că este scrisă, dar nu este respectată. Dacă s-ar respecta drepturile şi legile, atunci ar fi şi Ziua Constituţiei, ar fi o sărbătoare pentru lume".

"Cred că Constituţia este bună pentru perioada noastră de tranziţie".

Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Timofti a adresat un mesaj de felicitare tuturor celor care au contribuit la adoptarea Legii Supreme. Potrivit lui, democraţia constituţională şi-a demonstrat viabilitatea în ţara noastră.

Legea Supremă a Republicii Moldova a fost adoptată în data de 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare în data de 27 august 1994.