Oamenii care trec pragul de vârstă de 90 sau 100 de ani, deja sunt subiecte impresionante de ştire. În fiecare zi suntem avertizaţi la produse şi obiceiuri care ne sunt dăunătoare. Mâncăm tot felul de artificii alimentare, care ne distruge încet. În acest mileniu toxic, ne întrebăm ce făceau oamenii Bibliei să trăiască sute sau chiar mii de ani? 

Un studiu publicat recet în jurnalul "Tendinţe în Medicina Moleculară" a constatat patru toxine zilnice care accelează viteza de îmbătrânire a organismului nostru. Studiu a fost realizat de un trio de experţi de la Universitatea statului Carolina de Nord (UNC), Norman Sharpless, Jessica Sorrentino şi Hanna Sanoff afirmă că unii dintre factorii majori ce contribuie la îmbătrânire — botezaţi "gerontogeni" — pot fi găsiţi în mediul nostru de fiecare zi, scrie portatul Viaţa Verde Viu.

Fumul de ţigară: Cu 4000 de substanţe potenţial toxice, fumul de ţigară a fost corelat cu o grămadă de probleme de sănătate – de la cancer la boli cardiace şi artrită. Studiile au mai arătat că cei ce fumează regulat îşi scurtează în medie viaţa cu şapte ani. Când vine vorba de accelerarea procesului de îmbătrânire, fumatul deteriorează ADN-ul şi scurtează telomerii, importante componente cromozomiale care au impact asupra vitezei de îmbătrânire celulară. Utilizarea regulată a ţigărilor mai rideaza şi pielea prin contracţia vaselor de sânge, şi degradarea colagenului şi elastinei.

Lumina ultravioletă: Este cunoscută ca un factor ce contribuie la mutaţiile ADN-ului, fotoîmbătrânire (dermatohelioză) şi cancer al pielii.

Benzenul: Una dintre cele 20 de chimicale cele mai larg utilizate, benzenul este folosit pentru a face o largă varietate de diferiţi lubrifianţi, vopseluri, materiale plastice, medicamente şi pesticide. Poate fi găsit în fumul de ţigară, emisiile poluante industriale şi gazele de eşapament. Expunerea excesiva la benzen poate scurta telomerii şi poate contribui la dezvoltarea anumitor cancere, incluzând limfomul şi leucemia.

Arsenicul: O chimicală ce inhibă capacitatea ADN-ului de a se autorepara, arsenicul este utilizat pentru producerea anumitor ierbicide, insecticide şi pesticide. Mai poate fi găsit în cantităţi mici în apă, orez, fructe de mare şi peşti, şi în anumite produse agricole. Un cunoscut carcinogen, arsenicul poate fi fatal în doze mari, deşi nu se cunosc prea multe despre efectele pe termen lung ale expunerii la nivel scăzut de arsenic.

Deşi nu este găsită în vieţile zilnice ale multor persoane, chimioterapia mai este şi ea identificată ca un gerontogen. Chimioterapia ajută la combaterea cancerului prin înhibarea capacităţii celulelor maligne de a creşte şi a se divide. Din nefericire, chimicalele atacă şi celulele benigne, adesea acest fapt având ca rezultat pierderea părului şi a poftei de mâncare, probleme de fertilitate, şi un număr de alte efecte secundare.

Când se discută rolul chimioterapiei în procesul de îmbătrânire, autorii studiului recunosc rolul ei în procesul tratării cancerului, dar subliniază importanţa dezvoltării unei metode mai bine definite pentru a evalua cu acurateţe costurile fizice ale chimioterapiei în comparaţie cu beneficiile acesteia.

La acest moment, conexiunea dintre toxinele din mediu menţionate mai sus şi procesul de îmbătrânire este cunoscută, dar nu bine înţeleasă, de aceea Sharpless şi colegii lui îndeamnă la o mai amănunţită investigare a acestei chestiuni.

"Credem că precum înţelegerea factorilor cancerigeni a dus la acumularea de informaţii pentru biologia cancerului, aşa şi înţelegerea gerontogenilor va aduce beneficii studierii procesului de îmbătrânire. Prin identificarea şi evitarea gerontogenilor, vom fi capabili să influenţăm îmbătrânirea şi speranţa de viaţă la nivelul sănătăţii publice", spune Sharpless într-un comunicat de presa al UNC.