Povestea moldovenilor care au renunţat la beneficiile civilizaţiei pentru a-şi găsi inspiraţia şi fericirea în sânul naturii
Locuiesc fără internet, fără apă la robinet şi chiar fără energie electrică. Spun că nu au nevoie de aceste comodităţi pentru că adevărata fericire e în sânul naturii. Vorbim despre câţiva oameni din Moldova care au renunţat la civilizaţie şi au ales să locuiască în peşterile din nordul ţării.
Psihologul Anatol Rusu a ales viaţa în peşteră după ani de zile petrecuţi în mai multe oraşe.
"Eu am locuit aici. De exemplu, aici am dormit. Acesta e un refugiu de societate, de la viaţa ordinară", spune psihologul Anatolie Rusu.
Deşi ziua se vede cu alţi semeni, care locuiesc în peşteri, pe timp de noapte, Anatol se retrage la câteva zeci de metri distanţă. A ales să doarmă în copac.
"Iată, de la pământ sunt cinci-şapte metri. Mă leg noaptea cu această frânghie, pentru ca să nu cad, întâmplător. Iată aşa: natură, verdeaţă, aură luminoasă", mai spune Anatolie.
Anatol Rusu nu întotdeauna a gândit şi simţit aşa.
"Am fost profesor universitar la trei universităţi din Moscova. Am predat psihologia, apoi am lucrat şi la Sankt Petersburg, la UNESCO''.
Şi dacă Anatol a venit aici pentru a-şi scoate în evidenţă latura spirituală, atunci pictorul Onisim Pabici a ajuns la Ţâpova în căutarea inspiraţiei.
"Te poţi concentra mai bine. Nu există o implicare a exteriorului, poţi să meditezi mai mult asupra personalităţii tale", susţine pictorul Onisim Pabici.
Onisim spune că nu întâmpină dificultăţi în a-şi asigura alimentaţia, mai ales că se hrăneşte numai cu crudităţi.
"Aici avem bostănei, pepene galben, roşii, le amestec pe toate. Prepar salată şi adaug mai multe ingrediente. De exemplu, aici găsesc diverse pomuşoare".
Locuitorii peşterilor spun că nu simt lipsa nici a energiei electrice. Întunericul este alungat cu ajutorul focului de tabără pe care îl aprind în fiecare seară.
"Îţi linişteşte mintea, îţi aduce gândurile în regulă".
Motive întemeiate de griji ar putea avea apropriaţii lui Daniel Grosu, care s-a stabilit cu traiul într-o peşteră la peste 20 de metri înălţime.
"Da, e pe marginea prăpastiei, dar eu nu am frică şi mă simt destul de confortabil", ne spune fizicianul, fostul angajat al Academiei de Ştiinţe, Daniel Grosu.
Nici funcţiile pe care le deţinea nu au contat când a decis să-şi schimbe stilul de viaţă.
"Director de firmă am fost, şi inginer coordonator în Academia de ştiinţe şi totdeauna nu puteam să schimb viaţa de la oraş cu viaţa aceasta'', a adăugat Daniel Grosu.
În sânul naturii, lectura şi meditaţia sunt ocupaţiile de bază ale lui Daniel. Pentru mulţi dintre noi, aceşti oamenii par să fie foarte ciudaţi. Ei au renunţat la beneficiile civilizaţiei pentru viaţă în armonie cu ei înşişi, în mijlocul naturii.