Pentru aproape cinci mii de oameni din Republica Moldova adresarea la doctor, solicitarea unei consultaţii juridice şi chiar mersul după cumpărături se transformă zilnic într-un adevărat test. Doar opt persoane, dintre care doi pensionari îi pot ajuta pe hipoacuzicii din Moldova să comunice cu cei din jur. Conform unui regulament, fiecare persoană cu deficienţe de auz poate folosi serviciile unui interpret doar șase ore într-un an.

Chiril şi Svetlana Cojocari sunt împreună deja de 22 de ani. Ambii suferă de afecţiuni ale auzului, iar cei trei copii ai lor sunt perfect sănătoşi. Soţii spun, că la început le-a fost greu să comunice până şi cu propriii copii. Iar cu un medic sau cu un notar le este imposibil să discute.

"Nu ne este comod, pentru că trebuie să ne înscriem mai devreme. Iar pe de altă parte, şase ore pentru noi este foarte puţin. Avem nevoie de mai mult timp. Spre exemplu, atunci când mergem la policlinică, trebuie să stăm în rând. Se mai poate lua în considerare şi timpul pe care traducătorul îl pierde pentru transport", a explicat femeia. 

Hipoacuzicii cred că de vină ar fi salariile extrem de mici ale interpreţilor. Aceştia primesc 32 de lei pe oră.

"Traducătorii sunt suprasolicitaţi, încercăm să facem faţă tuturor cererilor acestor persoane. Şase ore în an pentru fiecare - nu este puţin, e foarte puţin. Actualmente, în ţară nu sunt cursuri de pregătire a astfel de specialişti", a spus directorul Societatăţii Surdo-Muţilor din Moldova, Natalia Babici.

Ministerul Muncii promite să modifice regulamentul.

"Am propus ca acest regulament să fie modificat şi completat, în ce priveşte mărirea timpului pentru serviciile traducătorulor. În 2015 se prevede şi o majorare a plăţii pentru o oră de muncă", a declarat şeful de direcţie a Ministerului Muncii, Vasile Cuşca.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind prestarea serviciilor de comunicare în limbajul mimico-gestual în luna mai. Pentru aplicarea acestuia de la bugetul de stat este cheltuită anual suma de 500.000 de lei.