De sărbători, majoritatea omanenilor îşi au pe locul întâi în topul preocupărilor, disputa modernă - brad artificial sau natural? Câteva informaţii vă vor convinge să faceţi o alegere corectă, notează descoperă.ro.

1. Brazii artificiali:

- Brazii artificiali care se găsesc de cumpărat sunt făcuţi, în general, din PVC (policlorură de vinil), un material plastic obţinut din petrol; fabricarea lor implică un mare consum de energie şi dispersarea în mediu a unor substanţe poluante toxice;

- Deşi producătorii şi comercianţii încearcă să ne bage în cap ideea că, dacă ţi-ai luat un astfel de brad, o să-l ai toată viaţa şi eventual o să-l şi laşi moştenire urmaşilor, cercetările arată că, de fapt, aceşti brazi ajung şi ei la gunoi după câţiva ani de utilizare;

- Brazii artificiali nu sunt biodegradabili (spre deosebire de cei naturali) şi nici nu sunt reciclaţi sistematic;

- Plasticul din care sunt făcuţi îmbătrâneşte şi se degradează, răspândind fragmente minuscule de PVC prin casă;

- Cei mai mulţi astfel de brazi sunt produşi în China. Brazii artificiali din China conţin foarte adesea plumb, folosit pentru stabilizarea PVC-ului, dar care, în unele cazuri (rare, dar nefericite) poate constitui un pericol real pentru locuitorii casei, mai ales pentru copii;

Concluzie: ţinând seama de materialele din care sunt făcuţi şi de costul ambiental al transportului din China până aici, rezultă că brazii artificiali nu sunt nici pe departe o opţiune ecologică, iar denumirea de "brad ecologic" dată brăduţilor artificiali care se găsesc în mod obişnuit în comerţ este o mârşavă încercare de a păcăli consumatorul onest, dar neinformat.

2. Brazii naturali tăiaţi:

- Aceştia reprezintă o resursă naturală regenerabilă;

- Câtă vreme creşte, un brad natural absoarbe dioxid de carbon din atmosferă şi produce oxigen, deci e folositor;

- Odată tăiat, eliberează înapoi în atmosferă dioxidul de carbon, pe măsura ce se descompune (sau dacă este ars). Dacă e ars, cel puţin a folosit la ceva – a dat căldură;

- Dacă e lăsat să se descompună, substanţele organice din el se întorc în pământ şi îl îmbogăţesc cu nutrienţi, ajutând la creşterea altor plante care vor consuma dioxid de carbon şi vor produce oxigen – deci, în final, se dovedeşte a fi folositor. În ţările mai înaintate din punct de vedere al protecţiei mediului există programe de reciclare a brazilor naturali, după ce îşi îndeplinesc menirea festivă.

- Pe cât posibil, e bine şi ecologic să cumpăram un brăduţ adus de la o distanţă cât mai mică – pentru a micşora costul ambiental al transportului – şi, desigur, provenit dintr-o pepinieră sau o exploatare controlată, pentru că acolo, pe măsură ce se taie, se replantează, ca să fie şi la anul.

Concluzie: un brad natural tăiat ar fi o opţiune mai verde decât unul artificial.

3. Bradul în ghiveci

Teoretic, sună perfect, dar, la o analiză mai atentă, există câteva probleme:

- Aceşti brăduţi sunt în general, scumpi;

- Sunt foarte pretenţioşi: trebuie ţinuţi într-o încăpere nu prea caldă, nu prea uscată, bine aerisită, nu prea aproape de sobă/calorifer ş.a. – pe scurt, condiţiile din casele noastre (şi mai ales din apartamentele de bloc) diferă mult de cele în care au fost ei crescuţi şi nu le priesc întotdeauna. Iar dacă aţi dădăcit toată iarna un astfel de brăduţ şi aţi reuşit să ajungeţi cu el viu şi nevătămat în primăvară, trebuie să vă ocupaţi de plantat, ceea ce e uşor de zis, dar nu şi de făcut. Pentru locuitorii oraşelor mai mari, chiar poate fi o bătaie de cap să găsească un loc potrivit pentru a planta copăcelul.

- Mulţi dintre braduţii în ghivece sunt importaţi, aduşi de hăt-departe – nu prea ecologic, la urma-urmei.

Concluzie: dacă vă puteţi permite să-l cumpăraţi, să-l păstraţi 3-4 luni în condiţii propice, până vine vremea de plantat, şi apoi să-l sădiţi, e perfect. Dar informaţi-vă şi gândiţi-vă bine. Dacă nu, atunci nu merită banii cheltuiţi şi bătaia de cap, fiindcă n-o să vă alegeţi decât tot cu un brad uscat (plus un ghiveci de plastic.)

4. Crăciun fără brad

Multora nu le place deloc ideea şi este de înţeles. Alţii (mai ales prin străinătatea occidentală) s-au hotărât, de dragul naturii, dar şi în semn de protest faţă de nebunia anti-ecologică de Crăciun, să lase deoparte bradul. În fond, darurile şi afecţiunea nu au neapărat nevoie de brad.

5. Brad artificial, dar nu din plastic...

… ci din materiale reciclabile: carton, lemn, metal… de fapt, un obiect de decor în forma de brad (nu neapărat o imitaţie realistă, ci doar inspirat din …). Prin magazinele de decoraţiuni mai apare câte ceva de genul acesta, dar mai exista şi soluţia DIY (do-it-yourself – adica faceţi-vă singuri)! Serios, dacă vă simţiţi creativi şi îndemânatici, e un prilej să vă arătaţi calităţile.

6. Împodobiţi o plantă de casă

Dacă nu aveţi o plantă destul de robustă pentru a fi "pom de iarnă", e o ocazie să cumpăraţi una – o s-o aveţi în casă ani de zile, tot verde, vie şi frumoasă, purificând aerul locuinţei, aducând o fărâmă de natură între pereţii de beton şi dându-vă, o dată pe an, prilejul să vă bucuraţi gătind-o cu globuri şi beteală, fără să vă mai bateţi capul cu cumpărarea bradului.