Anul agricol 2014 a fost bogat nu doar în ceea ce priveşte recolta, dar şi în interdicţii din partea Rusiei. După ce, în toamna anului trecut, Federaţia Rusă a sistat importul de vinuri moldoveneşti, pe motiv că ar fi necalitative, epopeea embargourilor a continuat.

"Rosselhoznadzor" a rebutat mai multe loturi de caise, iar din 21 iulie a fost instituit embargoul pentru mere, pere, gutuie, caise, vişine, cireşe, piersice şi prune proaspete. Mai mult, Federaţia Rusă a interzis atunci transportarea acestor produse chiar şi în bagajele personale ale pasagerilor.

Şi de această dată, autorităţile fitosanitare de la Moscova şi-au motivat decizia prin faptul că fructele moldoveneşti nu ar corespunde standardelor ruseşti de calitate. Potrivit lor, mai multe loturi de caise au fost infestate cu molie orientală, considerată un dăunător de carantină fitosanitară destul de periculos.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a spus că, prin acţiunea sa, Federaţia Rusă a încălcat Memorandumul încheiat între ministerele de profil din ambele ţări.

"Aşa încălcări tot timpul s-au întâmplat, se întâmplă cu toate ţările. Atunci când se vizează o companie, în Memorandum este clar specificat cum se procedează, la a câta încălcare compania poate fi pedepsită. Dar ca să închizi complet exporturile într-o ţară, nu se procedează în aşa mod", a declarat Vasile Bumacov.

Mai mulţi demnitari au calificat decizia Rusiei drept una politică.

"Este regretabil acest lucru, din punct de vedere economic nu văd un aspect foarte mare, nu suntem afectaţi economic mult, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să neliniştească. Eu cred că această decizie are la baza ei nişte îngrijorări de ordin politic", a declarat fostul deputat PLDM Veaceslav Ioniţă.

"Este o manieră necordială. Este o reacţie bolnăvicioasă la cursul nostru european. Se urmăreşte crearea anumitor blocaje, de a destabiliza pe intern, de a provoca nedumeriri şi proteste", susţine fostul deputat PLR,  Ion Hadârcă.

Şi reprezentanţii diplomaţiilor europene au condamnat acţiunile Rusiei faţă de Republica Moldova şi au spus că vor fi solidari cu producătorii moldoveni.

"Să ne manifestăm solidaritatea cu RM într-o perioadă complicată în regiune, dar şi o perioadă decisivă pentru viitorul European al Republicii Moldova. Să oferim sprijinul concret pentru depăşirea dificultăţilor comerciale apărute ca urmare a deciziilor de persiune şi embargo adoptat de Federaţia Rusă", a declarat fostul ministru de Externe al României Titus Corlăţean.

"Comisia Europeană le propune statelor membre să adopte decizia de a majora cota de export pentru mere, struguri şi prune. Să transpunem noţiunea de „solidaritate” în practică. Dacă veţi îndeplini criteriile de competitivitate ale Uniunii Europene, veţi fi gata să intraţi pe piaţa internaţională", a declarat fostul comisar european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate Stefan Fule.

Uniunea Europeană s-a ţinut de cuvânt şi a decis să acorde Moldovei suport financiar pentru depăşirea acestei situaţii.

"Moldova va beneficia în acest an de 82 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiţi nu doar pentru siguranţa alimentelor sau pentru sprijinirea agricultorilor, dar și pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale cu UE, inclusiv pentru implementarea prevederilor Acordului de comerţ liber aprofundat și atotcuprinzător", a menţionat fostul comisar european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, Tonio Borg.

"Este un semnal evident de susţinere, pentru asigurarea suveranității, securității și dezvoltării Moldovei. Vom oferi Moldovei un acces mai mare pe pieţele noastre şi posibilitatea de a-şi crea o economie mai atractivă. Acordul va fi însoțit de un sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Este vorba despre 130 de milioane de euro pe an, pentru perioada 2014-2017",  a spus secretarul de stat pentru Afaceri Europene al Franţei, Harlem Desir.

Iar Guvernul a elaborat o listă de măsuri pentru susţinerea producătorilor de fructe. Iniţial, au fost alocate 19,5 milioane de lei din Bugetul de Stat pentru procurarea a cinci mii de tone de mere. Fructele au fost livrate în grădiniţe, şcoli şi unităţile militare.

Ulterior, Guvernul a decis să compenseze pierderile producătorilor care vor procesa fructele şi a alocat în acest sens 138 de milioane de lei.

"Pentru prune am stabilit 1,2 lei la kilogram, pentru mere 1,5 lei, iar pentru legume 0,8 lei. Aceasta este diferenţa pe care o va compensa statul în aşa fel ca agricultorii să nu fie în pierdere", a spus ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Suma nu a fost însă suficientă. Agricultorii au solicitat în total peste două sute de milioane de lei. Pentru acoperirea integrală a cererilor, Guvernul negociază cu pertenerii de dezvoltare un împrumut, care va fi acordat,  cel mai probabil, în 2015.  

"La acel moment presupunerea de existenţă a unei sume mai mare decât cea alocată nu exista şi de aceea ne-am condus după un reper logic - în ordinea introducerii în baza de date a Agenţiei de Plăţi. Altfel spus, primul venit - primul servit", a menţionat directorul AIPA, Petru Maleru.

Totodată, autorităţile au decis amânarea termenului de plată a angajamentelor fiscale pentru agricultori până în data de 30 noiembrie. Iar din 1 august, Uniunea Europeană a dublat cotele de export pentru Republica Moldova.

Pentru a încuraja consumul de fructe moldoveneşti şi în semn de solidaritate cu producătorii, membrii Cabinetului de Miniştri au copt "Plăcinta care ne uneşte".

Încurajaţi de Agenţia Turismului, hotelierii s-au oferit şi ei să-i susţină pe producătorii de fructe afectaţi de embargoul rusesc.

În pofida interdicţiilor, unii fermieri au reuşit să-şi reorienteze produsele pe alte pieţe decât cea rusească.

Anatol Sapojnic din satul Petriceni, raionul Călăraşi are o fabrică de uscare a prunelor. În 2013, fermierul a procesat 1.500 de tone de prune din care a obţinut 300 de tone de fructe uscate, pe care le vinde în Austria cu un preţ mediu de 20-25 de lei per kilogram.

 "Avem livadă în jur la 50 de hectare. Nouă cantitatea aceasta nu ne ajunge pentru necesităţile care trebuie să le vindem, noi cumpărăm de la alţi producători prune''.

Între timp, faima merelor moldoveneşti a ajuns şi la Cairo.

"Am gustat, au un gust fantastic! Sunt foarte multe soiuri de mere pe care nu le găsim pe piaţa din Egipt. Vom lua câteva mostre pe care le vom prezenta partenerilor noştri din Egipt, iar apoi vor demara afacerile'', a precizat importatorul din Egipt Alaa Ebo Elhamail.

"Merele au fost o recoltă foarte mare anul acesta, de vre-o 80 de tone la hectar. Încetişor ne orientăm spre piaţa Egiptului, Irakului, Dubai şi aşa mai departe", a precizat fermierul Tatiana Pavliuc.

Până acum, Federaţia Rusă a fost principala piaţă pentru exportul fructelor moldoveneşti. În 2013, aici au fost vândute aproximativ 200 000 de tone de fructe. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pierderile suportate de producători în acest an se ridică la aproximativ 35 de milioane de dolari.

După embargou, fermierii au fost loviţi şi de îngheţurile din octombrie. Cei care nu au reuşit la timp să culeagă merele au fost nevoiţi să o lase pe pomi. O parte totuşi a fost livrată fabricilor de procesare.

Următoarele victime ale interdicţiilor impuse de Federaţia Rusă au fost producătorii de conserve de legume şi fructe. Aceştia spun însă că produsele lor corespund standardelor de calitate cerute de Rusia.

"Laboratorul Central care atestează toată producţia de conserve este atestat de Rosstandart, de Rusia şi ei pun aici peceata. Nu pune Republica Moldova, dar RS, Rosstandart. Conserva dacă ea nu e calitativă în timp de o lună de zile ele se arată. Sau a zburat capacul, ori se face ca o minge rotundă, sau a căzut sediment. Nu a trecut un an de zile şi acum a găsit", susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Conserve, Ion Sandic.

Milioane de conserve de legume, care urmau să ajungă pe piaţa rusească, sunt stocate în depozite.

"În prezent practic nu exportăm nimic. Nu am reuşit să achităm datoriile faţă de furnizorul de gaze naturale, iar din această cauză am fost deconectaţi de la reţea. Nici datoriile acumulate pentru consumul de energie electrică nu avem cu ce să le achităm. Dacă în perioada rece vom rămâne fără gaze şi fără energie electrică, toate produsele ambalate vor fi afectate", a opinat directorul Fabricii de Conserve din satul Budeşti, municipiul Chişinău, Ilia Vainrub.

"Credem că o să reuşim să exportăm mai mult în Belarus, Kazahstan, Uzbekistan şi Armenia în jur de 30 la sută din volumul de produse destinate anterior pieţei Federaţiei Ruse. Banii împrumutaţi anterior de la bănci stau îngheţaţi în produse. Ca să vă faceţi o închipuire, vorbim despre 200 de vagoane de conserve care erau destinate exportului", a precizat directorul Fabricii de Conserve din Cupcini, Edineţ, Vadim Scorobatico.

Războiul economic rusesc nu s-a oprit însă aici şi a continuat cu aplicarea de taxe vamale la importul mai multor produse din ţara noastră.

În total, sub incidenţa documentului cad 19 categorii de produse, inclusiv carnea, vinurile, cerealele, zahărul, fructele și mobila. Decizia autorităţilor de la Moscova a fost luată după ce autorităţile de la Chişinău au semnat Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Până acum, Moldova era scutită, oficial, de plata taxelor vamale la exportul mărfurilor în Rusia, în baza acordului de liber schimb în CSI. Totuși, autoritățile de la Moscova au interzis, în mod unilateral, importul mai multor produse din Moldova.

Şi parcă nu ar fi destul, la sfârşitul lunii octombrie, Moscova a impus restricţii şi pentru carnea proaspătă din Moldova. Potrivit şefului Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, în timpul controalelor a unui grup de experţi de la Serviciul Federal la întreprinderile moldovenești au fost depistate cazuri de livrare a cărnii de proveniență necunoscută, care nu respectă normele de siguranță. De asemenea, experţii ruşi au invocat faptul că în Moldova nu există un laborator care să verifice calitatea produselor.

"Era şi de aşteptat ca Rusia să introducă şi acest embargo. Noi acum trebuie să ne concentrăm pe piaţa noastră internă pentru este loc şi pentru produsele care se vând la export", a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.

"Dacă noi pierdem această piaţă mare, noi avem de suferit ca producători. De aceea, vom căuta altă piaţă de desfacere a Belarusului, a Kazahstanului a Uniunii Vamale. Noi vom majora vânzările pe piaţa internă'', usţine fermierul Andrei Vocinschi.

''Federaţia Rusă a venit cu nişte standarde mai riguroase având la bază un temei politic, un considerent politic, cu care ne şantajează ca noi să fim mai docili", a opinat decanul Facultăţii Economie, ASEM, Dorin Vaculovschi.

Deşi specialiştii afirmă că piaţa internă ar putea să absoarbă toată producţia de carne, unii fermieri s-au plâns că nu mai au unde să-şi vândă marfa.

 Petru Moraru din oraşul Hânceşti este unul dintre producătorii afectaţi de embargoul rusesc. De la impunerea interdicţiei, fermierul a suportat pierderi de peste 300 de mii de lei.

"Este o fermă performantă cu utilaj performant şi porcii sunt o rasă bună, adusă din Germania. Am făcut tot posibilul ca să creştem porci de o calitate înaltă şi cu sporuri mari în greutate şi cu cheltuieli de nutreţuri mai mici", a precizat fermierul.

Cetăţenii ruşi califică şi ei acţiunile autorităţilor de la Moscova drept politice. Invitat la o festivitate organizată în noiembrie în Capitală, umoristul rus Maxim Galkin a glumit ironic pe seama sancţiunilor impuse de autorităţile de la Moscova.

"La noi acum sunt interdicţii, de aceea, aduc mereu câte ceva de peste hotare. Iată şi din Moldova o să cumpăr ceva. Nu avem încotro, copiii rebuie să consume produse calitative", a declarat umoristul.

Şi turiştii ruşi veniţi la Ziua Naţională a Vinului s-au arătat nemulţumiţi de poziţia Rusiei faţă de produsele din Moldova.
 
"Vinurile moldoveneşti sunt mai bune decât cele franceze. Este o licoare divină. Păcat că politicul se implică în viaţa noastră. Cu toate acestea nu reuşeşte să strice prietenia dintre popoare".

"Când Georgia primise interdicţie la exportul vinului, noi luam avionul şi mergeam acolo ca să bem vinul lor. Dacă acum voi aveţi embargo, atunci vom veni noi ca să vă gustăm vinul. Oamenii ştiu să treacă peste neînteţelegile din politică".

La summitul CSI de la Minsk, desfăşurat în luna octombrie, preşedintele ţării, Nicolae Timofti, şi-a exprimat indignarea faţă de interdicţiile impuse de Rusia.

 "După părerea noastră, până în ziua de astăzi nu au fost prezentate argumente convingătoare asupra introducerii embargoului, dar şi a taxelor vamale pentru mai multe produse moldoveneşti. Chiar dacă Republica Moldova va fi acceptată în Uniunea Europeană, după semnarea Acordului de Asociere, fapt ce ţine de viitor, eu sunt sigur că asta nu va influenţa parteneriatele noastre cu ţările CSI", a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Acest lucru se pare că l-a enervat la culme pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a anunţat că nu este împotriva apropierii de UE şi a criticat dur faptul că autorităţile de la Chişinău nu au examinat atent şi profesionist impactul legat de consecinţele pe care le va avea Acordul de Asociere asupra relaţiilor cu ceilalţi parteneri ai Republicii Moldova. Discuţiile dintre cei doi oficiali au continuat şi în afara discursului, iar din imaginile oficiale s-a văzut că schimbul de replici a fost destul de aprins.

Drept consecinţă al interdicţiilor, exportul de mărfuri pe piaţa din Federaţia Rusă s-a micşorat cu 30 la sută în zece luni din 2014, faţă de aceeaşi perioadă din 2013. În schimb, vânzările pe piaţa din vest au crescut cu aproximativ 13 la sută, astfel încât  Uniunea Europeană  a devenit principalul partener economic al ţării noastre.